Mai mulți politicieni germani, inclusiv din rândul creștin-democraților Angelei Merkel (CDU), precum președintele Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, Norbert Röttgen, au cerut un răspuns în forță după otrăvirea opozantului rus Alexei Navalnîi.
Pentru ei, este necesar „să se răspundă cu singurul limbaj pe care Putin îl înțelege: vânzările de gaze”.
Din punct de vedere al guvernului federal, cazul Navalnîi este limpede: cunoscutul critic al Kremlinului, internat la ora actuală la spitalul Charité din Berlin, a fost otrăvit cu un agent neurotoxic din grupa Noviciok-ului (substanță folosită împotriva fostului spion rus Serghei Skripal și a fiicei sale, Iulia, în Marea Britanie).
Cel puțin așa afirmă un laborator special al Bundeswehr-ului. Miercuri, cancelarul german Angela Merkel a folosit termeni fără dubii: ea a evocat o tentative de otrăvire” a unei din principalele figuri ale opoziției din Rusia. „Trebuia să fie redus la tăcere”, a declarat Angela Merkel.
În Germania (și nu numai) din ce în ce mai multe voci cer acțiuni cu grave consecințe pentru Moscova.
Președintele Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, Norbert Röttgen (CDU), a preconizat o linie europeană clară, dură și uniformă: „Acum, am fost confruntați din nou cu realitatea inumană a regimului lui Vladimir Putin”, a declarat Röttgen la revista de știri tv Tagesthemen/ARD.
„Acum, totul trebuie pus la încercare”, a declarat Röttgen. „Trebuie să avem politici dure, trebuie să răspundem cu singurul limbaj pe care Putin îl înțelege: vânzările de gaze”, a estima el, întrebat de radio Deutschlandfunk dacă este necesar să fie oprit proiectul gazoductului Nord Stream 2 dintre Rusia și Germania, destinat să furnizeze gaz rusesc Germaniei, via Marea Baltică.
Angela Merkel a subliniat, marți, că dorește ca acest proiect (aproape finalizat) să fie dus până la capăt. Adică, potrivit criticilor lui Merkel, confirmarea și incurajarea maximă pentru liderul de la Kremlin de a-și continua politica de suprimare a vocilor indezirabile pentru puterea de la Moscova.
De altfel, Merkel mai declarase că Nord-Stream 2 și cazul Alexei Navalnîi sunt două chestiuni „separate”.
Nu și pentru Verzii din Germania, care au cerut pur și simplu anularea proiectului gazoductului germano-rus.
Între timp, vicepreședintele Bundestag-ului, Wolfgang Kubicki (FDP, Partidul Liber Democrat), a avertizat împotriva opririi rapide a construcției gazoductului. „Sunt sceptic că ar trebui să punem la îndoială un proiect de această amploare, în faza actuală”, a declarat Kubicki pentru Deutschlandfunk.
Kubicki crede că este posibil ca otrăvirea lui Navalnîi să fi fost comisă fără o implicare a Kremlinului. El a precizat că „nu vrea să creadă că (președintele) Vladimir Putin sau guvernul în general se află în spatele acestui atac”. Kubicki a spus: „Există și forțe în administrația rusă, dintre care unele au o viața lor proprie”.
Wolfgang Ischinger, fost ambasador german la Washington, acum președinte al Conferinței de securitate din München, a exprimat o opinie similară cu a lui Norbert Röttgen , subliniind că un răspuns clasic bazat pe expulzarea diplomaților nu ar fi suficient.
„Dacă vrem să transmitem un mesaj clar Moscovei împreună cu partenerii noștri, relațiile economice trebuie să fie pe ordinea de zi și acest lucru înseamnă că proiectul Nord Stream 2 nu trebuie lăsat deoparte”, a spus el.
Cu toate acestea, Ischinger nu cere un boicot total. „Nu putem ridica un zid între Occident și Rusia, s-ar merge prea departe, dar există o cale de mijloc între mișcările diplomatice și un boicot total”, a spus el.
Rusia, prin intermediul ministerului său de Externe, a respins acuzațiile germane, spunând că Berlinul nu are dovezi și s-a plâns că Germania nu a cooperat cu acesta.
Franța și Uniunea Europeană, pe de altă parte, au urmat acuzațiile Berlinului, condamnând otrăvirea lui Navalnîi și vorbind despre o încălcare a dreptului internațional.
Anunțurile germane au provocat, de asemenea, reacții puternice în Statele Unite, unde Casa Albă a considerat otrăvirea lui Navalnîi „absolut condamnabilă”.