Ministrul german al Justiției din guvenul Merkel a discutat cu șefii poliției posibilitatea ca suspecții de terorism să poarte brățări electronice de localizare și încarcerarea FĂRĂ PROCES a acestora, dacă țările lor de origine refuză să-i primească înapoi.
La chemarea expresă a Angelei Merkel, în Germania au intrat în ultimele 18 luni peste 1,2 milioane de imigranți, cărora miloasa cancelară le-a promis o viață mai bună și mai sigură în democrație.
După valul de atentate care a culminat cu atacul de la Berlin, guvernul Merkel, sub presiunea populară, accentuată de apropierea alegerilor generale, trece în extrema cealaltă: este gata să ia măsuri care miros de-a dreptul a Dictatură.
Ministrul Justiției Heiko Maas a avut o ședință cu șefii poliției și cu alți miniștri, pentru a stabili măsurile ce trebuie luate după masacrul de la Berlin, de la Târgul de Crăciun.
Citat de Daily Express, el a declarat:
„Trebuie să facem totul pentru a-i identifica pe toți potențialii indivizi periculoși la prima vedere, chiar și înainte de un posibil verdict al Justiției. De aceea, nu trebuie să existe nici o piedică în folosirea brățărilor electronice de gleznă.”
Potrivit estimărilor autorităților, în Germania ar exista circa 600 de teroriști potențiali foarte periculoși, care nu pot fi inculpați din lipsa dovezilor concrete și nici monitorizați permanent din lipsă de personal și de fonduri.
Legea din Germania privitoare la utilizarea monitorizării electronice a fost modificată în vara anului trecut, ca urmare a atacului cu toporul din tren de către un simpatizant ISIS și atacul unui sinucigaș cu bombă. Dar legea îi privește doar pe cei arestați și eliberați pe cauțiune.
Acum Maas ar dori ca legea să fie aplicată și potențialilor teroriști care se ascund printre cei peste un milion și două sute de mii de imigranți veniți în Germania în ultimele 18 luni.
Marți, ministrul Justiției are programată o întâlnire cu colegul său de la Interne, Thomas de Maizière.
Obligativitatea purtării brățării electronice pentru monitorizare este doar una dintre măsurile preconizate, în urma masacrului cu camionul de la Berlin.
O altă propunere constă în dreptul poliției de a reține și suspecți de „pericilitarea securității publice”, chiar și în condițiile în care nu există dovezi concrete că aceștia pregăteau atacuri teroriste.
De asemenea, există și propunerea reținerii imigranților ale căror solicitări de azil au fost respinse și ținerii lor în detenție fără proces.
Maas a precizat:
„Arestarea ar putea fi aplicată în viitor pentru persoanele suspecte a fi periculoase, dacă țările lor de origine nu cooperează pentru a-i repatria.”
În discuție se află și posibilitatea aplicării de sancțiuni statelor care nu se arată cooperante pentru a-și primi înapoi cetățenii cărora li s-a refuzat dreptul de azil.