Cancelarul german, Angela Merkel, a lansat o nouă rundă de negocieri pentru formarea coaliției de guvernământ, încercând să pună capăt blocajului politic în care se află țara în ultimele trei luni
La mai mult de trei luni de la alegeri, Germania nu are încă guvern.
Discuțiile ce vor dura cinci zile vor fi purtate între Creștin Democrații lui Merkel (CDU), Uniunea Creștin Socială (CSU) și Social Democrați (SPD).
Mulți analiști consideră că aceasta ar fi ultima șansă de a avea o coaliție stabilă la Berlin.
La putere sau în opoziție?
Social-democrații, de stânga, au participat la guvernare, în ultimii 8 ani, alături de conservatorii, de drepta, ai lui Merkel.
Dar după rezultate slabe înregistrate în septembrie, liderul SPD, Martin Schultz, a promis că-și va duce partidul în opoziție. Presiunile asupra partidului său au crescut, însă, în noiembrie, când Merkel nu a reușit să convingă alte formațiuni să participe în coaliție cu liberalii de la FDP și „Verzii”.
Cancelarul trebuie să convingă acum liderii SPD că au suficient de multe obiective în comun, pentru a începe negocierile oficiale privind coaliția, până în martie sau aprilie.
Sosind la negocieri, Angela Merkel s-a declarat optimistă că se poate ajunge la un acord.
Martin Schulz, în schimb, a declarat că nu va trage „noi linii roșii” și că „este timpul pentru o nouă politică”.
Aliații din UE, precum Franța, văd în Germania un pilon de stabilitate, așa că speră că Merkel va avea succes.
Renașterea coaliției
Potrivit unui sondaj de opinie publicat ieri, unul din trei alegători este convins că negocierile nu vor avea succes, deși 54% din electorat consideră că renașterea unei mari coaliții, care să cuprindă marile partide, ar fi pozitivă pentru Germania.
Punctele nevralgice ale discuțiilor sunt: imigrația, Europa, taxele și sistemul de sănătate.
În interiorul SPD, există temeri că intrarea, din nou, în marea coaliție va costa partidul susținerea pe care o are în rândul electoratului. Sondajele arată că procentele de sprijin au scăzut și unii critici de centru-stânga spun că SPD a renunțat la principiile sale de bază, pentru a se agăța de putere, alături cu Merkel.
Martin Schulz declara, ieri, că vrea să aducă Germania la zi cu politicile educaționale, investițiile în locuințe și infrastructura.
Securitate și prosperitate
Angela Merkel s-a referit, însă, la politica internă și externă de securitate, dar și la coeziune socială. „Trebuie construită acum fundația pentru a urma ani de prosperitate în Germania, în siguranță și democrație”, a spus ea. Merkel este și ea supusă unor presiuni, din partea conservatorilor, care spun că a abandonat valorile tradiționale ale partidului și și-a împins alegătorii către extrema dreaptă (AfD), partid care este reprezentat în Parlament pentru prima oară.
Niciodată Germania nu a avut mai mult de trei luni fără guvern, după alegeri. Dar nu se poate vorbi de o criză propriu- zisă, pentru că există un guvern interimar, doar că decizii importante legate de viitorul Germaniei și cel al UE sunt acum în expectativă.
Dacă lucrurile merg bine, guvernul ar putea fi instalat până la Paști.
Alternativa, dacă nu se ajunge la un acord, ar fi: un guvern minoritar (instabilitate) sau alegeri anticipate (o perioadă lungă de incertitudine). Horst Seehofer, liderul CSU, a afirmat că el „simte că partidele vor ajunge la un consens, pentru a guverna împreună. Cred că vom reuși”, a spus el.
În Parlamentul cu 709 locuri, alianța CDU-CSU are 246, SPD - 153, Stânga - 69, Verzii - 67, FDP - 80, iar AfD- 94 de mandate.