Linia melodică de la „Noi suntem români” este românească. Descoperirile compozitorul maghiar Bela Bartok

Linia melodică de la „Noi suntem români” este românească. Descoperirile compozitorul maghiar Bela Bartok Béla Bartók, compozitor maghiar care a cercetat linia melodică a „Noi sunte români”. Sursa foto: Wikipedia

Melodia patriotică „Noi suntem români” a fost identificată ca fiind de origine românească de către celebrul compozitor maghiar Béla Bartók în anul 1909.

Marian Lupașcu, cercetător și etnomuzicolog, a evidențiat faptul că linia melodică a cântecului „Noi suntem români” a fost consemnată de celebrul compozitor Béla Bartók ca având origine românească.

Aceasta a fost identificată de către Bartók în localitatea Delani din județul Bihor.

Linia melodică a „Noi suntem români”, de origine românească

Dovada se regăsește în Budapesta, unde cilindrul cu înregistrarea respectivă a fost depozitat și ulterior digitalizat.

Ne puteți urmări și pe Google News

Melodia din 1909, înregistrată de Bartók sub denumirea „Cine n-o ține cu noi mă”, se găsește în arhivele Muzeului budapestan, în cadrul colecției românești.

La capitolul etnie (origine), în dreptul cântecului este specificat clar: „român”.

„Materialul, în cea mai mare parte inedit, cu o valoare cultural-identitară excepţională, provine din zonele: Maramureş, Ugocea (Transcarpatia, Ucraina), Bihor, Satu Mare, Cluj, Alba, Mureş, Hunedoara, Timiş, Arad, Caraş-Severin, Voivodina (Serbia).

Colegii maghiari au fost surprinși, iar surpriza cea mai mare a fost prima piesă de pe cilindrul nr. 674, un cântec propriu-zis, intitulat „Cine n-o ține cu noi”, conform primului vers.

Melodia este însă o variantă a celei pe care publicul larg o cunoaște sub titlul „Noi suntem români”. Eticheta cilindrului atestă că înregistrarea s-a făcut la 23.03.1905 în Delani (fost Gyalán), jud. Bihor (fost Bihar). Din catalog rezultă că este culeasă din același loc, în iulie 1909, și este cântată de un flăcău român. Există și o notație muzicală sumară, datată 1909, la care apare și strofa 3, care nu a fost înregistrată”, a spus Marian Lupașcu.

Sunetul de pe cilindrii de ceară a fost copiat în anii ʼ70

Etnomuzicologul a mai declarat că sunetul de pe cilindrii de ceară a fost replicat în anii '70 ai secolului trecut pe bandă magnetică. Ulterior, la răscrucea dintre milenii, acesta a fost digitalizat.

Încă de la începutul audițiilor și confruntărilor cu documentele complementare menționate, precum și cu transcrierile deja publicate, au fost identificați mulți cilindri pe care au fost înregistrate piese complet necunoscute.

Melodii cu iz patrimonic românesc, pe lângă „Noi suntem români”

Mai mult, și versurile din 1909 au iz patriotic românesc. Autorii populari (necunoscuți) cântă la un moment dat: „Haideți Români a alege / Deputat de-a noastră lege”.

Întregul context a luat naștere din declarațiile făcute de rapsodul Grigore Leșe, care, în cadrul unei emisiuni, a susținut că unele melodii din folclorul românesc, inclusiv „Noi suntem români”, au o sursă melodică de origine maghiară, potrivit r3media.ro.