Autoritățile rusești investighează o mega-operațiune de spălare de bani prin care sume de ordinul miliardelor de euro au fost scurse în conturi offshore. În această operațiune au fost implicate și instituții bancare din Republica Moldova. Prin intermediul acestora, banii din Rusia ajungeau în conturile din străinătate.
La Moscova, în Rusia, au început audierile într-o anchetă de spălare de bani prin intermediul căruia sume importante de bani erau scoase din Rusia. Schema de spălare a banilor a primit numele Platforma, potrivit publicației bani.md, și a fost constituită din mai multe companii de stat, firme fantomă și instituții bancare. Prin acest sistem, susțin jurnaliștii, s-au spălat miliarde de dolari. În activitatea Platformei au fost implicați peste o sută de angajați ai băncilor și structurilor financiare din statele fostei URSS.
În 2016, autoritățile din Rusia l-au reținut pe un ofițer al Ministerului Afacerilor Interne, Dmitry Zakharchenko, punându-l sub acuzare pentru corupție. Cu acest prilej, oamenii legii au descoperit că acesta și familia sa dețineau 13 apartamente și 14 locuri de parcare în cartiere de lux din Moscova. Cu ocazia anchetei s-a mai descoperit că acesta deținea patru mașini de lux, o bară de aur de jumătate de kilogram, ceasuri și bijuterii în valoare foarte mari, dar și o imensă sumă de bani în numerar. La familia ofițerului au fost descoperite 8,5 miliarde de ruble bani lichizi și încă un miliard de ruble în conturile bancare. Drept urmare, a primit 12 ani și 6 luni pentru mită și obstrucționarea justiției în primul caz.
În prezent, el este cercetat și într-un al doilea caz de corupție, care a dat la iveală schema de spălare a banilor. Zakharchenko este acuzat că a acceptat mită timp de mai mulți ani, din 2007 până în 2016, de la mai mulți antreprenori care au controlat Platforma.
Un bancher fugar din Rusia
Ancheta mai vizează un bancher, Gherman Gorbunțov (foto 1), care se ascundea în Marea Britanie, care a colaborat cu ancheatorii. Acesta a fost cel care le-a dezvăluit existența Platformei și modalitatea de operare a acesteia. El a explicat în detaliu cui și cum plăteau mită el și cine au fost partenerii săi.
Bancherul a dezvăluit despre legăturile dintre principalii prestatori de servicii care lucrează cu Căile Ferate Ruse și beneficiarii operațiunii „Platforma”. Băncile controlate de Gorbunțov (Interprogressbank, Stolichny Commercial Bank, Inkredbank) au deschis conturi mai multor oameni de afaceri și companiilor acestora, prin care banii au fost transferați în străinătate. Este vorba de aproximativ 400 de firme diferite care au interacționat ca antreprenorii pentru Căile Ferate Ruse.
Gorbunțov a fugit în 2009 din Rusia, după ce partenerii săi de afaceri l-au acuzat că ar fi furat din bani. Activele sale au fost cumpărate de alți doi bancheri, Alexander și Vladimir Antonov, tată și fiu. Aceștia au preluat operațiunea de spălare de bani și au dezvoltat-o.
În operațiune au fost cooptați bancheri importanți
La începutul anilor 2000, tatăl și fiul Antonov au creat holdingul Converse Group, care a reunit peste zece bănci din diferite țări. După încercarea de asasinare a tatălui său, în 2009, Vladimir Antonov a s-a mutat la Londra și și-a mutat o parte din afaceri în statele baltice.
Antonov junior a fost principalul beneficiar al celei mai mari bănci lituaniene Snoras, acționar al producătorului olandez de mașini Spyker (el deține producătorul suedez de automobile Saab), el deținea clubul de fotbal englez Portsmouth și alte active. Grupul bancar Antonov a fost estimat la 7 miliarde de dolari, iar clienții au fost companiile lui Suleiman Kerimov, Oleg Deripaska și alți mari oameni de afaceri.
În mărturia sa din cel de-al doilea caz al lui Zaharcenko, bancherul Antonov a povestit că început să gestioneze banii din contractele de stat proveniți de la Căile Ferate Ruse pentru un grup de afaceriști cunoscuți drept grupul KUM.
În instanță, Antonov a declarat că a fost implicat în scheme frauduloase, dar susține că era o practică obișnuită pentru activitățile bancare la acel moment.
Cum a fost înființată Platforma
Grupul KUM a folosit un sistem de decontare virtual, care a stat la baza Platformei. Acest sistem a făcut posibilă gestionarea tranzacțiilor bancare din umbră, care funcționa precum o bancă comercială, dar fără licență.
„Este ca o bancă neagră în interiorul uneia înființată legal”, spune Antonov (foto 2) despre sistemul de decontare.
Banii din contractele guvernamentale au fost colectați în conturile conturile unui grup bancar, iar mai apoi, prin contracte de prestări servicii false, au fost trimiși în străinătate, prin băncile controlate de grupul KUM. Sumele au fost ascunse în off-shoruri și fonduri de investiții pentru active din întreaga lume.
Rețeaua moldovenească de bănci
Zeci de bănci au fost implicate în schema, iar pentru a fi transferați spre țările occidentale, au fost folosite și băncile moldovenești – „Moldinkonbank”, „Victoriabank”. Schema moldovenească a reprezentat 80% din întregul sistem de transfer a banilor negri. Un alt flux a mers în Cipru și Elveția (băncile UBS, Julius Baer, Credit Suisse) prin statele baltice (băncile Snoras, Trasta Komercbanka, Parex, Norvik Bank, Ukiobankas). Al treilea a mers în Kârgâzstan – prin AsiaUniversalbank. În Rusia, NOTA-Bank, Yenisei, Strategy și Novoye Vremya au lucrat la „Platformă”, conform mărturiei lui Antonov.
„Platforma” este o infrastructură formată din bănci și o rețea mare de companii. Printre acestea, aproximativ o treime sunt firme fantomă care nu au afaceri reale.
Pentru a ascunde beneficiarii reali ai fluxurilor de numerar, li s-a atribuit pseudonime într-un sistem special de decontări virtuale. Cu o anumită setare, ea a reușit să efectueze automat operația de repartizare a banilor și retragerea acestora.
„Platforma” avea un site special pe care clientul, după ce-și introducea numele de utilizator și parola, putea să se conecteze și să comande anumite servicii.
Cum funcționa Platforma
Rețeaua „Platforma” era formată din peste 400 de companii și este descrisă în anchetă. Au existat companii de „prima linie” – care desfășurau activități economice reale și capabile să treacă de un audit fiscal. Au fost urmate de companiile din „a doua linie”. Acestea nu aveau bunuri proprii, erau conduse de directori nominalizați. Dar, cu complicitatea autorităților de supraveghere, treceau și ei verificarea. În „a treia linie” existau firme fantomă care erau înființate pentru a încasa banii și pentru a-i transfera din Rusia.
În total, cel puțin 100 de angajați au lucrat la „Platforma”, manageri, contabili, specialiști în IT, finanțiști, avocați etc. Angajaților li s-a interzis să comunice între ei cu privire la orice subiect – conspirație.
„Comunicarea între angajați a fost extrem de reglementată și formalizată. Printre angajați, cu excepția celor cu care am lucrat direct, nu a trebuit să discutăm niciun aspect al muncii noastre, precum și să dezvăluim datele noastre personale complete sau circumstanțele vieții de familie “, a declarat pentru anchetă unul dintre martori. El a adăugat că, odată un angajat a fost concediat chiar „pentru discuții”.
Una dintre cele mai mari operațiuni de spălare a banilor
Mărturia martorilor, materialele din anchetă și investigațiile arată că grupul KUM și bancherii asociați acestuia controla unul dintre cele mai mari sisteme de spălare a banilor din Rusia
„Aceasta este cea mai mare platformă de transfer de numerar din țara noastră, mai mare decât Laundromatul (cea mai mare operațiune de spălare a banilor din istoria CSI. – MBH Media) … Mulți dintre angajații mei au început să lucreze acolo, iar acum sunt urmăriți într-un dosar penal relevant cu privire la activitățile bancare ilegale”, a declarat Antonov în instanță.
Potrivit experților, prin acest sistem au fost spălați peste 750 de miliarde de dolari care au fost restrași din Rusia prin companii offshore.
sursa foto: bani.md