Președintele francez, Emmanuel Macron, a anunțat decizia sa de a „întări temporar prezența militară franceză în estul Mediteranei în următoarele zile, în cooperare cu partenerii europeni”. Context în care nava-amiral a marinei militare a Franței revine pe mare.
La 12 aprilie, portavionul Charles de Gaulle s-a întors la baza navală din Toulon cu câteva zile înainte de programul misiunii „Foch”, scurtat din cauza contaminării echipajului cu virusul SARS-CoV-2.
„Este o capacitate militară esențială și simbolică care este astăzi inutilizabilă. Această capacitate trebuie restaurată cât mai repede posibil, deoarece este o vulnerabilitate. (...) Suntem angajați și în operațiuni în care inamicul nu se oprește din cauza Covid-19”, declara generalul François Lecointre, șeful Statului Major al Forțelor Armate (CEMA), la 18 aprilie.
De atunci, portavionul Charles de Gaulle a fost decontaminat, la fel și navele de escort.
În ceea ce-i privește pe cei 1.046 de marinari testate pozitiv la Covid-19, practic toți (98%) au fost declarați vindecați, la 4 mai.
Cu toate acestea, portavionul nu era încă pregătit să plece într-o misiune.
De fapt, în ultimele câteva săptămâni, s-au făcut ajustări la bordul navei, pentru a evita ca același scenariu să se repete ca în aprilie.
Au fost stabilite zone de carantină pentru izolarea pacienților și a cazurilor de contact. Mijloacele de screening sistematic vor fi acum disponibile medicilor.
Având în vedere aglomerația inerentă specifică pe navele militare, purtarea unei măști de protecție va fi acum obligatorie.
Ministrul forțelor armate, Florence Parly, a dat asigurări că „s-au învățat multe lecții”, atât din punct de vedere sanitar și epidemiologic, cât și practic.
În această vară, „am profitat de imobilizarea portavionului pentru a realiza o serie de lucruri. Desigur, nu putem schimba în mod fundamental structura portavionului Charles de Gaulle, dar putem îmbunătăți siguranța sanitară la bord. Și asta am făcut”, a explicat Parly, care a anunțat și următoarea plecare a navei într-o misiune.
Portavionul „pleacă la începutul lunii septembrie și voi fi (marți) la Toulon pentru a lansa această nouă fază operațională”, a precizat anterior doamna Parly.
Evident, din cauza tensiunilor actuale din estul Mediteranei, unde Turcia efectuează prospecții de zăcăminte de hidrocarburi în zonele maritime aflate sub autoritatea Greciei și Republicii Cipru, este de așteptat ca grupul aeronaval din jurul lui Charles de Gaulle va naviga spre această regiune, așa cum a făcut în mod regulat de câțiva ani.
În luna august, în timp ce lua în considerare dialogul necesar, președintele Macron a anunțat, de asemenea, decizia sa de a „întări temporar prezența militară franceză în estul Mediteranei în următoarele zile, în cooperare cu partenerii europeni, inclusiv cu Grecia”, pentru a aprecia mai bine situația din această regiune a Mediteranei” și pentru a arăta „ voința Franței de a asigura de respectarea dreptului international”.
Aceasta s-a tradus (deocamdată) prin trimiterea de avioane de luptă Rafale în Cipru, apoi în Creta, fiind implicate și portelicopterul amfibiu „Tonnerre” și fregata „La Fayette”.
Săptămâna trecută, trei avioane Rafale și aceeași fregată La Fayette au participat la exercițiul Eunomia, organizat la inițiativa Greciei, Franței, Italiei și Republicii Cipru.
Faptul că Parisul stă alături de Nicosia și Atena nu încetează să trezească critici, adesea virulente, din partea președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, și a miniștrilor săi.
„Nu Franța are problema cu Turcia”, a spus Florence Parly, denunțând „comportamentul de escaladă” al Ankarei.
„Turcia contestă existența unor zone economice exclusive, pune sub semnul întrebării suveranitatea a două state membre ale Uniunii Europene, Grecia și Cipru și poate pune în pericol un drept fundamental care este libertatea de navigație”, a subliniat ministrul francez.
„Pentru a dialoga, trebuie să încetezi să fii în escaladare”, a estimat Parly.
„Există un drept de navigație în apele Mediteranei. Nu există dreptul de a lua resurse de energie și gaze, mai ales atunci când acestea au fost recunoscute în conformitate cu tratatele internaționale ”, a insistat ea.
În ceea ce privește abordarea Franței, „ea nu urmărește nici o escaladare”, deoarece „ceea ce am făcut este ceea ce facem în mod regulat” în Mediterana, care este „totuși un spațiu natural pentru țara noastră” a reamintit doamna Parly, care a susținut, de asemenea, că, în cadrul NATO, „comportamentul Turciei nu este acela al unui bun aliat”.
În ceea ce privește profilul misiunii grupului aeronaval (GAN) al portavionului Charles de Gaulle, pentru moment nu sunt disponibile detalii.
Pe lângă o parte dedicată instruirii și calificării piloților grupului său aerian (GAé), este posibil ca acesta să fie angajat în operațiunea navală europeană Irini, responsabilă cu monitorizarea embargoului asupra armelor decretat de Organizației Națiunilor Unite în ceea ce privește Libia.
În cele din urmă, s-ar putea îndrepta spre Cipru, cu scopul declarat de a sprijini operațiunea Chammal dar și forțele grecești și cipriote.
„Portavionul nu este un instrument în umbră, este vizibil, ceea ce poate fi un avantaj în caz de control al escaladării: de la punerea sa în alertă, apoi de la plecare până la întoarcere, fiecare fază a activității sale este un semnal adresat comunității internaționale. Este vorba de a marca voința și linia politică a țării ”, a precizat amiralul Édouard Guillaud, fost șef al CEMA.