În tot mai multe țări din lume se înregistrează forme de protest la adresa măsurilor excesive luate de autorități sub pretextul combaterii epidemiei.
Aproape 400 de medici și peste 1300 de cadre din sistemul sanitar belgian (precum și 9000 de cetățeni) au semnat o scrisoare deschisă cerând „restabilirea imediată a guvernării noastre normale și democratice, a structurilor legale și a tuturor libertăților noastre civile”, afirmând că „nu mai există nici o justificare medicală pentru vreo măsură de urgență” privind COVID-19.
Scrisoarea argumentează că actualele măsuri aflate în vigoare în Belgia „nu sunt suficient de fundamentate științific, sunt unilaterale și presa nu alocă spațiu corespunzător pentru o dezbatere deschisă, în care să fie ascultate puncte de vedere și opinii diferite”. Și aceasta, în ciuda „politicii minimale” a guvernului, în domeniul mai larg al prevenției bolilor, care se concentrează pe „întârirea sistemului nostru imunitar propriu grație unei vieți sănătoase, a unor îngrijiri optime cu atenție acordată individului și investiții în personalul de îngrijire”.
Belgia este una dintre cele mai afectate țări din Europa de epidemia de COVID-19, înregistrând peste 115.000 de cazuri de infectări, aproape 10.000 de morți și peste 19.000 de însănătoșiri, la o populație de 11,5 milioane de locuitori.
„Nu există o legătură între izolarea impusă și evoluția infecțiilor”, afirmă scrisoarea. „Dacă privim la datele la care au fost impuse izolările, observăm că izolările au fost stabilite după ce vârful deja trecuse și numărul de cazuri scădea. Prin urmare, scăderea nu a fost recultatul măsurilor luate.”
(Heritage Foundation a ajuns la o concluzie asemănătoare vara aceasta, într-o analiză comparativă a situațiilor din Statele Unite, Germania, Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Italia, Islanda, Norvegia, Suedia și Iran.)
Semnatarii belgieni consideră că „condițiile meteorologice (vreme, temperatură și umiditate) și imunitatea crescândă au o probabilitate mai mare să reducă valul de infecții”, împreună cu prevenția sub forma unei „nutriții sănătoase și complete, a exercițiilor în aer liber, fără mască, a reducerii stresului și a contactelor sociale care îmbogățesc emoțional”.
Dimpotrivă, „izolarea socială” prin carantină duce la o „creștere a depresiilor, anxietății, sinuciderilor, violenței în sânul familiei și abuzurilor asupra copiilor” precum și la o „inactivitate fizică la numeroase persoane vârstnice”.
În Statele Unite, directorul Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC), dr. Robert Redfield, a exprimat îngrijorări asemănătoare vara aceasta, atunci când a afirmat că CDC a sesizat „mult mai multe sinucideri” și decese din cauza supradozelor de droguri decât din cauza COVID-19.
„În calitate de doctori și profesioniști din domeniul sănătății, în fața unui virus care, din punct de vedere al nocivității, mortalității și transmisibilității, este apropiat de gripa sezonieră, nu putem decât să respingem aceste măsuri extrem de disproporționate”, concluzionează scrisoarea, făcând apel la o „încetare imediată a tuturor măsurilor” și la o „examinare aprofundată a rolului Organizației Mondiale a Sănătății și a posibilei influențe a unor conflicte de interese în această organizație”.