În încercarea de a acoperi acest fapt, Borisov a ajuns la diverse perversiuni - de exemplu,el a fost de acord ca Bulgaria să construiască pe banii ei gazoductul rusesc Turk Stream pe teritoriul bulgar, dar l-a numit Balkan Stream.

În urmă cu doi ani, cabinetul lui Borisov a refuzat expulzarea unor diplomați ruși din cauza tentativei de asasinat a agentului dublu Serghei Skripal și a fiicei sale, la Londra.

Astfel, Sofia a rămas una dintre excepțiile din UE, ce nu a acceptat concluziile serviciilor occidentale, conform cărora Moscova se afla în spatele încercării de a otrăvire a lui Skripal.

Absurdul a mers atât de departe încât luna trecută Borisov s-a alăturat poziției celorlalți lideri din UE, condamnând otrăvirea liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi cu Novichok, dar nu a ridicat niciodată problema otrăvirii similare a trei cetățeni bulgari de către cetățenii bulgari, ce a avut loc în 2015.

În acest context, expulzarea câtorva diplomați ruși din Bulgaria, sub acuzații de spionaj, pare a fi o încercare nu foarte originală de mimare, care puțin probabil să inducă în eroare pe cineva cu privire la poziția reală a guvernului bulgar cu privire la încălcările din ce în ce mai periculoase ale Rusiei asupra democrațiilor europene.

„Rusofilii” lui Malinov

Este interesant de văzut dacă liderul Mișcării Rusofili, Nikolai Malinov, care a fost protagonistul scandalului inventat cu spioni de anul trecut (potrivit primului ministru Boiko Borisov), nu a decis să-l folosească drept trambulină pentru o carieră politică. În septembrie, el a anunțat că va înregistra un partid pentru a candida la alegerile parlamentare.

"Cred că aceste valori care ne unesc cu Rusia sunt valorile care vor salva Bulgaria. Partidul nostru este o continuare firească a acestei rusofilii culturale, la care au țin foarte mult", a declarat Malinov pentru bTV.

"Când am început cu rusofilia, aceasta era timidă, iar acum este deja un factor în Bulgaria. Are o influență, ceea ce arată lumii că Rusia și Bulgaria sunt împreună".

„Ataka” și ortodoxia

Liderul Partidului Ataka, Volen Siderov, și-a rebranduit în ultimele luni partidul - de la naționalist la ortodox. Misiunea sa este de a proteja ortodoxia orientală, condusă de Rusia. Toată lumea își amintește cum s-a aruncat să-l apere pe Patriarhul rus Kirill, numit de către partenerul său de atunci de coaliție, Valeri Simeonov, „polițist KGB de rangul doi”.

Acum, Volen este complet umil, cel puțin judecând după apelul său pentru crearea noului „Ataka”.

"Acceptând eroarea universală din lumea creștină de a ne dezvolta țările ca fiind laice, ne-am îndepărtat de sistemul de valori perfect care este Ortodoxia! Prin crearea unor legi și reguli incompatibile cu Legile și Regulile lui Dumnezeu, noi am pierdut binecuvântarea lui Dumnezeu și, astfel, înțelepciunea necesară pentru a nu păcătui!"

În acest stadiu, însă, partidul „ortodox” nu este recunoscut de cetățeni, iar sondajele sociologice nu îi oferă șanse pentru a intra în parlament.

"Renaşterea"

Partidul “Renașterea” al lui Kostadin Kostadinov este, de asemenea, un admirator și proclamator al valorilor președintelui rus Vladimir Putin. La ultimele alegeri parlamentare din 2017, partidul a primit 1,1% din voturi și a rămas în afara Adunării Naționale. Ultimele sondaje de opinie acordă Partidului “Renașterea” un sprijin mai mic de 1%.

BSP: Să normalizăm relațiile cu Rusia

În timpul celui de-al 50-lea Congres al BSP, liderul partidului, Cornelia Ninova, s-a pronunțat pentru normalizarea relațiilor cu Rusia.

"Interesul național al Bulgariei ne impune să ne normalizăm relațiile cu Rusia, să construim, să facem comerț, să călătorim, să avem schimburi culturale. Sancțiunile aduc atingere acestor aspecte. O parte a societății ne acuză că suntem rusofili, alta că vrem relațiile de parteneriat bune cu Statele Unite și spun: "Dacă e așa, atunci sunteți rusofobi. Aceasta este o politică a extremelor, filo ori fob. Cât timp ne vom împărți oamenii noștri așa?", a comentat Ninova.

Un studiu realizat de institutul independent de cercetare Political Capital a constatat anul acesta că BSP este cel mai pro-partid rus în rândul marilor familii politice europene.

BSP câștigă în mod tradițional o mulțime de voturi „rusofile” și, dacă ajunge la putere din întâmplare și dacă miniștrii săi nou aleși din guvernul din umbră intră în adevăratul Consiliu de Miniștri, o întoarcere către trecut și către Rusia pare inevitabilă.

Radev și Rusia

Președintele bulgar Rumen Radev ia legătura cu Rusia din momentul în care candidatura sa a fost lansată de BSP, din cauza intervenției lui Reșetnikov și a pronunțatelor teze pro-ruse din timpul campaniei sale.

Cu toate acestea, în calitate de președinte, el s-a abținut în a susține în mod deschis sprijin pentru Moscova la nivel european și a fost de aceeași părere ca Boiko Borisov cu privire la expulzarea diplomaților ruși în cazul Skripal.

În ultimele luni de confruntări serioase între cele două palate, când Rumen Radev a descris partidul de guvernământ ca fiind „mafiot” și i-a cerut demisia, propagandiștii ce gravitează în jurul GERB nu găsesc nimic altceva de care să-l acuze pe președinte, cu excepția unei apropieri de BSP și de Rusia.

Aceștia avertizează că angajamentele pro-ruse ale lui Radev reprezintă o amenințare la adresa securității naționale, ceea ce pare demagogie, având în vedere dedicarea cu care guvernul bulgar deservește interesele lui Putin.

În ansamblu, Rusia are suficiente pârghii de influență în Bulgaria pentru a conta pe grupul de partide pro-ruse marginale. Cu toate acestea, prezența lor va consolida și mai mult influența rusă în Bulgaria. Articol de Simona Konstadinova, Nikola Lalov (Rador)