Deşi a trecut aproape o săptămână de la închiderea urnelor, scandalul asupra alegerilor locale din București, dar mai ales a celor din Sectorul 1 este departe de a se fi încheiat.
Ambii candidați, atât Dan Tudorache, primar în funcţie, candidat din partea PSD, cât şi contracandidata sa, Clotilde Armand, din partea USR/Plus, se acuză reciproc de fraudă electorală. În fiecare seară, în faţa sediului BES se adună sute de susţinători ai lui Tudorache, cerând repetarea alegerilor. Între timp, pe parcursul acestei săptămâni, au apărut imagini incredibile, cu oameni care umblă în camera de depozitare a sacilor sigilaţi care conţin buletinele de vot, iau din ei şi îi desigilează, îi scot afară, după care îi readuc în camera teoretic asigurată cu pază de Jandarmerie. Imaginile au devenit arhicunoscute. Războiul continuă.
Pentru a înţelege cum s-a putut frauda procesul electoral şi ce reclamă cei doi candidaţi, să identificăm mai întâi punctele unde se poate fura.
Procesul de votare, cele două momente unde se poate fura
Duminică dimineaţă, ca în toată ţara, şi în Capitală, şi în Sectorul 1, punctele cele mai fierbinţi ale acuzaţiilor de furt, a început votarea. În secţiile de votare se află membrii comisiei, care sunt şi membri sau reprezentanţi ai partidelor care participă la scrutin. Ei se află sub „comanda” unui magistrat, independent politic, care veghează ca legea să fie respectată şi rezolvă, de comun acord cu membrii comisiei electorale şi în temeiul legii, situaţiile neprevăzute apărute în timpul votării, precum şi contestaţiile ulterioare. Dacă situaţia depăşeşte competenţa secţiei, şeful comisiei se adresează Biroului electoral de sector sau Biroului electoral de judeţ.
La orele 21, se închid urnele. La secţiile din Bucureşti, acestea au fost în număr de patru. Una pentru primarul de sector, una pentru primarul general, una pentru consiliul local de sector şi una pentru Consiliul Geneal al Capitalei. Cum se procedează în continuare. După închiderea secţiilor, se desfac urnele şi toate buletinele de vot sunt puse pe masă, grămadă. Apoi, un membru, de comun acord cu colegii de comisie, ia fiecare vot, îl arată celorlalţi şi, în funcţie de cine este votat, se pune la un teanc. Cum s-ar spune, mai întâi se face o triere şi buletinele de vot se pun „pe căprării”, pe criteriul: cărui partid aparţine fiecare. Fără a fi numărate. Apoi se trece la numărătoarea fiecărei grămezi astfel triate şi pentru fiecare partid se află astfel câte voturi a primit în secţia respectivă. Acest număr de voturi, pentru fiecare partid, sunt trecute într-un proces verbal al secţiei.
Aici este primul moment când se poate fura la numărătoare. Reprezentantul unui partid politic poate fi ori mituit să semneze un proes verbal fals. Sau, şi mai subtil, poate fi demobilizat de rezultatele parţiale ale sondajelor de opinie, care se publică în timpul scrutinului şi să plece acasă înainte de încheierea alegerilor, pentru că oricum candidatul său nu mai are nicio şansă, semnând în alb procesul verbal ce urmează a fi completat la închiderea urnelor.
Revenind la cazul nostru, la Bucureşti. Metoda electronică, care ilustrează la nivelul secolului XXI, vechea zicală a lui Stalin. Că nu contează cine votează, ci contează cine numără voturile.
După ce sunt numărate voturile în secţii şi rezultatele numărătorii se trec în procesul verbal semnat de toţi reprezentanţii partidelor participante la scrutin, acesta este scanat pe o tabletă şi trimis la Biroul Electoral Central, unde se fac socotelile finale. Aici intervin discrepanţele majore. Procesele verbale scanate, care ajung la BEC, nu concordă cu procesele verbale scrise de mână în secţii. În sensul că voturile pentru unii candidaţi sunt modificate fie în plus, fie în minus, faţă de procesul verbal iniţial, cel scris de mână în secţie şi semnat de toţi membrii comisiei electorale.
De aceea a cerut Dan Tudorache renumărarea voturilor. Şi recalcularea lor după procesele verbale întocmite în secţiile de votare, nu după cele care au ajuns scanate pe tabletă la BEC. Tudorache susţine că, numărătoarea paralelă făcută de PSD îl dă câştigător cu aproape 200 de voturi peste contracandidatata sa. Cum a fost posibil ca aceasta să aibă, oficial, pe procesele verbale electronice, peste o mie de voturi înaintea lui? Prin modificarea proceselor verbale electronice.
Ce căutau cei care au intrat în camera sigilată
Luni, a doua zi după închiderea urnelor, la BES Sector 1 s-a lucrat normal. Plus acuzaţiile reciproce de fraudă aruncate unul către celălalt de către cei doi candidaţi.
Marţi începe scandalul adevărat. Imagini incredibile sunt făcute publice. Persoane, la acea dată rămase neidentificate, intră în camera sigilată, unde se află sacii cu voturile sigilate, iau un sac, pleacă cu el afară, după care se reîntorc şi-l aşează în altă parte. Toate acestea sunt surprinse de o cameră de supraveghere, despre care se pare că nu ştia nimeni. Pentru că imediat după ce au apărut imaginile, doamna Clotilde Armand şi-a exprimat nedumerirea şi supărarea că funcţiona o cameră, deşi ea ştia că ele fuseseră scoase din funcţiune. Ora înscrisă pe cameră este 1.54. Este, deci, noaptea dintre marţi 29 septembrie şi miercuri 30 septembrie.
Ulterior, persoanele care intră în cameră sunt identificate: cel care manevrează sacii, este un personaj neimportant decât ca martor în economia anchetei. Face parte din personalul auxiliar al BES. Este însă însoţit de persoane importante, identificate de pe film: procurorul Sprîncu Nicolae, președintele Biroului de Circumscripție Electorală al Sectorului 1, Andrei Nicolaescu, candidat USR-PLUS Consiliul Local Sector 1, Diana Buzoianu, candidat USR-PLUS Consiliul Local Sector 1, Mircea Matei, reprezentant USR Biroul de Circumscripție Electorală 1, Sector 1.
Ce căutau aceste persoane în toiul nopţii într-o cameră sigilată şi cum s-a îmbolnăvit şi apoi dez-îmbolnăvit de COVID -19 procurorul Sprîncu Nicolae , președintele Biroului de Circumscripție Electorală al Sectorului 1, destabilizând total procesul de votare, dar şi de numărare al voturilor, trebuie să aflăm cât mai repede, trebuie să ni se aducă argumente credible.