Astfel, premierul Ludovic Orban a anunțat că, în România, ar urma să fie aplicat modelul „Kurzarbeit”, un soi de muncă flexibilă. Acest model ar fi dorit de antreprenorii și sindicaliștii din țară.

Prim-ministrul a adăugat că sunt necesare stabilirea unei perioade de aplicare, precum şi criterii clare de acordare.

„Această modalitate de susţinere a angajaţilor şi companiilor (Kurzarbeit, n.r.) are oarecum un caracter de noutate în România şi ea a fost aplicată în ţări europene, în special în Germania, şi a dat rezultate. Încercăm şi noi să aplicăm acest sistem de program flexibil de muncă. Trebuie să fixăm cadrul.


Când va fi gata planul de relansare a econimiei. Orban spune că e bătut în cuie


La nivelul Uniunii Europene a fost aprobat programul Sure, destinat decontării cheltuielilor efectuate de state pentru anumite categorii de măsuri active, dar în special pentru măsurile de tip Kurzarbeit. Ideea în sine nu este foarte complicată.

Dacă unei companii i s-a redus vânzarea cu un anumit procent, ca să nu dea afară angajaţii – cu procentul corespunzător – practic stabileşte un program flexibil de muncă pentru angajaţi şi statul plăteşte perioada de timp care nu e lucrată de angajaţi, corespunzătoare reducerii”, a precizat premierul în cadrul dezbaterii „România munceşte! Flexicuritate şi digitalizare în contextul noilor tendinţe din piaţa muncii din România!”, a afirmat șeful Executivului.

„Sigur, măsura se aplică o perioadă limitată, atunci când apare o perturbare majoră pe piaţă, cum este criza economică generată de epidemia de COVID. Deci, va trebui să stabilim o perioadă de aplicare şi va trebui să gândim foarte bine cum punem în funcţiune acest mecanism, astfel încât pe de o parte să fie cât mai uşor de accesat, fără proceduri birocratice complicate.

Pe de altă parte, să asigure criterii de acordare a ajutorului către companii şi către angajaţi foarte clare, foarte precise, astfel încât să nu existe probleme foarte mari în interpretarea modului în care este aplicat şi să reducă cât mai mult posibilitatea ca unii angajatori să poate să utilizeze această formă de protecţie fără să aibă nevoie sau ca resursă suplimentară de venit, în condiţiile în care ei, teoretic, nu ar avea nevoie de această măsură”, a completat Orban.


Ciolacu anunță apocalipsa pentru Guvernul Orban: „DNA va avea mult de lucru”


Modelul „Kurzarbeit” este o combinație între contractul de muncă pe care îl are fiecare angajat și șomaj tehnic.

• Dacă nu mai sunt comenzi și scad veniturile companiei cu 30 – 40 – 50 – 80% se anunță acest Kurzarbeit în acest procentaj.

• Deci eu mă duc la AJOFM și spun: Eu am 40 de angajați pe care îi introduc în Kurzarbeit cu acest procentaj. Mi-a scăzut activitatea cu 70%.

• Pe activitatea pe care o am, de 30% să zicem, eu ca angajator plătesc salariu normal, 30% din salariul normal cu taxe și așa mai departe. Partea cealaltă de 70% este acoperită parțial de stat, ca la șomajul tehnic.

• Noi am cerut 75%. Presupunând că cineva are 1000 euro net și angajatorul mai poate să îi dea 30% din munca inițială, primește 300 de euro de la angajator, din ceilalți 700 de euro, primește 75% de la statul român. Eu (angajat n.r.) stând acasă 70% din timp.

• Acest instrument este flexibil: zi de zi și angajat cu angajat. Adică, dacă eu am 10 angajați sau 100, nu contează, și astăzi am 30% muncă, dar mâine mi se întâmplă să-mi intre comenzi și să am 80%, eu am un pontaj zi de zi care poate să varieze. La finalul lunii trag linie și fac o medie.

• Acest 70% este media care poate să varieze între faptul că nu am nimic de muncă 3 zile și am foarte mult de muncă alte două și restul undeva pe la mijloc. Pot să aplic acest model fiecărui angajat în parte, fiecărui departament în parte, fiecărui punct de lucru în parte.