Măștile de protecție vor trebui purtate și după pandemie. Inamici invizibili plutesc și sunt o otravă care ucide lent

Sursa foto EVZ

Majoritatea oamenilor asociază masca de protecție cu COVID-19 și speră că la finalul pandemiei vor renunța la ea. Cu toate acestea, o cercetare realizată de specialişti din Ungaria şi România indică faptul că există o altă mare problema care ne afectează serios sănătatea şi care ne-ar putea obliga să purtăm în continuare măşti, dacă nu se va găsi rapid o soluţie.

Autorităţile din toată lumea vorbesc despre finalul pandemiei, despre o rată de vaccinare cât mai mare şi despre renunţarea la purtarea măştii de protecţie. Este foarte posibil însă să purtăm masca şi după finalul pandemiei.

Poluarea aerului ar putea menține purtarea măștii de protecție

„Dacă nu luăm măsuri împotriva poluării aerului, va trebui să purtăm mască de protecție și după epidemia cu noul coronavirus”, a atras atenția Grupul de lucru pentru calitatea aerului.

O cercetăre comună, efectuată de specialiștii români și ungari, susține că 5% din încălzirea rezidențială implică arderea deșeurilor, ajungându-se la aruncarea în aer de compuși toxici. Arderea deșeurilor menajere reprezintă chiar de sute de ori riscuri mai grave pentru sănătate decât au crezut până acum experții din acest domeniu, relatează jurnaliştii de la Infostart.hu.

Astfel, cercetătorii ungari și români au demonstrat în fiecare localitate studiată de ei – la Budapesta și București, precum și în localitățile mai mici din mediul rural – existența compușilor nocivi în aer în urma arderilor deșeurilor exclusiv solide.

În conformitate cu rezultatele măsurătorilor efectuate, arderea deșeurilor contribuie în medie cu 5% la poluarea aerului. Directorul de proiect al Grupului de lucru pentru calitatea aurului a subliniat: „Deși acest procent de 5% pare puțin, trebuie luat în considerare că efectul dăunător asupra sănătății poate fi de sute de ori mai mare decât restul de 95%”.

În Ungaria s-a constatat decesul prematur a 13.000 de persoane pe an care pot fi atribuite poluării

De asemenea, Judit Szegő, cercetător de mediu, a subliniat că numai în Ungaria s-a constatat decesul prematur a 13.000 de persoane pe an, dar poluarea aerului poate fi responsabilă de moartea a mai multor persoane. Cercetătorul de mediu se bazează în afirmația ea susținând că aceste substanțe sunt mai toxice de sute sau chiar de mii de ori mai mult decât emisiile în mediu a unei sobe pe lemne, relatează capital.ro.

Poluarea aerului și alimentele puternic procesate, cu ingrediente dubioase și necunoscute, reprezintă o otravă perfidă deosebit de periculoasă care se instalează în corpul uman lent și în cantități neglijabile inițial, dar efectul asupra sănătății populației este devastator într-o unitate de timp mai îndelungată ( spre exemplu, un deceniu sau două decenii). Agenții toxici sunt de fapt o otravă care ne ucide lent.

„Cu toate că și în prezent aceste deșeuri pot fi transportate gratuit până la o anumită cantitate în depozite special amenjate, este mult mai ușor să aștept acțiunea de eliminare anuală a deșeurilor, însă șansele sunt foarte mari ca aceste deșeuri să fie luate acasă de cineva cu scopul arderii lor pentru încălzirea gospodăriei, ceea ce are efecte toxice foarte mari”, a mai precizat cercetătorul.

Grupul de lucru pentru calitatea aerului consideră că ar fi nevoie și de intensificarea pozițiilor adoptate de autorități care aplică măsuri împotriva infractorilor, deoarece aceste măsuri reprezintă doar o fracțiune în raport cu pagubele, îmbolnăvirile și decesele premature cauzate de arderea deșeurilor în gopodării.