Chimiști pricepuți, cei doi soți lucrau într-un important institut, reprezentând, pentru lumea din jur, un exemplu de oameni reușiți. Copiii creșteau, aducându-le acele bucurii mărunte care fac viața de familie mai frumoasă.

Lavinia, ca mai toate toate femeile așezate la casa lor, începuse să se neglijeze, ocupată fiind să fie mamă, nevastă și angajat de nădejde. Kilogramele acumulate după fiecare naștere se încăpățânaseră să rămână la locul lor și oricât s-ar fi străduit Mihai să o mai îndrăgească, nu reușea. O miopie galopantă îi asprise chipul ascuns acum în spatele unei perechi de ochelari cu rame mari, de plastic și lentile groase.

Au trecut cu bine de revoluție, devenind fericiții proprietari ai apartamentului cu trei camere. Casa și copiii erau singurul motiv care-i mai ținea împreună. Lavinia a primit o ofertă din partea unei firme de medicamente, pe care a acceptat-o fără să aducă nicio vorbă despre asta soțului ei. La ce bun? Oricum nu-i păsa de ea.

– De săptămâna viitoar e o să lucrez la o firmă de medic amente.

– Bine , i-a răspuns bărbatul. Și eu cr ed că plec în altă parte din martie . Undeva pe lângă Ploiești.

Viața lor se derula pe sensuri separate. Într-o zi, Lavinia s-a hotărât să slăbească. Cântărea aproape optzeci de kilograme, iar greutatea începea să devină o povară. Copiii crescuseră, nu le mai ducea grija, așa că venise vremea pentru o schimbare. A mers la nutriționist, și-a făcut abonament la sala de sport, ba chiar s-a hotărât să renunțe la ochelari.

Peste Mihai anii nu lăsaseră urme vizibile. Din contră, maturitatea părea să-i priască. Devenise director la o mare firmă de produse chimice. Avea amante, mai multe decât avusese pe vremea când încă mai lucra cu Lavinia la institut. În comunism femeile erau mai rușinoase, acum, însă, i se ofereau pe tavă. Doar era director.

Își amintea cu nostalgie despre prima femeie cu care o înșelase pe Lavinia. Se numea Cristina și era doctoriță. Întâmplarea i-a scos-o în cale, tocmai când nevastă-sa mai avea câteva săptămâni până să nască. Îl speriaseră prietenii că dacă Lavinia va naște normal, viața lor sexuală va fi un dezastru. Și nu greșiseră. Lavinia se schimbase mult după prima sarcină, iar după a doua devenise de nerecunoscut.

Noroc că o cunoscuse pe Cristina, care n-avea niciun gând să devină mamă. Relația cu ea a durat aproape un an, după care femeia s-a contaminat de sindromul măritișului. Dintr-o dată se săturase să fie amantă, voia mai mult de la Mihai. Era timpul să o părăsească.

A înlocuit-o cu Mihaela, apoi cu Ana, după care a apărut Gabriela și le-a pierdut șirul.

Dar să ne întoarcem la soția lui, Lavinia. Scăpase de ochelari, mergea la sală de trei ori pe săptămână, mânca sub atenta supraveghere a unui medic. Cineva îi recomandase o maseuză care venea acasă în fiecare seară și ducea lupte grele cu nemiloasa celulită și cu pielea în exces.

– Bună s eara, sunt M aria. Am v enit pentru mas ajul doamnei Lavinia.

Întră, a poftit-o Mihai, măsurând-o de sus până jos. Nu te cunosc, de când vii la noi în casă?

– Las-o în pace , l-a întrerupt Lavinia, cu voce aspră. E f ată cuminte și, spre știința ta, vine de aproape șase luni.

Fata era rușinată de felul în care Mihai o privea și încerca săși închidă nasturii cămășii care aproape plezneau sub greutatea sânilor. Numai că unul a cedat și a sărit dezgolindu-i pieptul.

– Caut eu nastur ele, nu te apleca, a liniștit-o Mihai.

– Maria, așteaptă-mă în c ameră, vin și eu imediat.

– Da, doamnă.

– F rumușică f oc, fătuc a asta.

– Mă scârbești, e o copilă, să nu te atingi de ea . Nu-ți mai ajung femeile tale ?

– Calmează-te . Er a doar o constatare. P oftim nastur ele. Du-te și dă jo s untura de pe tine.

– Ești un porc.

– Ha! Nu mai porți ochelari . Ce s-a întâmplat cu ei ? Ți-au rămas mici? Lavinia nu i-a răspuns. Îi venea să plângă. Se operase de luni bune și el abia acum observase.

– Ma duc să mă văd cu cineva. Să nu mă aștepți.

Mihai mințea. Nu avea nicio întâlnire. Îi căzuse cu tronc Maria și voia să-i vorbească. Știa că în casă nu avea nicio șansă, așa că s-a hotărât să o aștepte la ieșirea din bloc. După o oră fata a apărut.

– Bună din nou , a salutat-o Mihai. E întuneric, ai cu ce să mergi acasă?

– O să iau metr oul ca de fiecare dată.

– Unde locuiești? Te pot duce eu. Fetele frumoas e nu tr ebuie să meargă singure noaptea.

– Vă mulțume sc, sunt obișnuită.

– Nu accept refuz. Deci, unde stai?

– În Militari.

– Perfect. Hai la mașină.

Și așa a început totul. Maria avea 25 de ani și era foarte frumoasă. Lucra la o clinică de recuperare medicală pentru sportivi, iar în timpul liber făcea masaj la domiciliu. Mihai era vrăjit de ea. O aștepta în fața blocului, de trei ori pe săptămână, după care o ducea acasă. Iar acolo nu se mai sătura de ea. Diminețile îl găseau obosit și lipsit de vlagă, dar tinerețea fetei îl obliga să-i facă față.

Lavinia îi era și ea recunoscătoare Mariei. Reușise să slăbească douăzeci de kilograme iar corpul ei începea să arate armonios. Îi era drag să se privească în oglinda cu care se certase în urmă cu mulți ani.

E dimineață și Mihai este în mijlocul unei ședințe importante. Deodată a simțit o puternică durere în piept, traspirația rece îi brăzda fruntea și parcă nu mai avea aer. Făcuse infarct. Avea 47 de ani, cum era posibil așa ceva? Lavinia a primit vestea înfiorată. Se pare că inima ei încă mai vibra. A venit la spital într-un suflet, iar trei zile nu s-a mișcat de lângă patul lui.

Când a deschis ochii și a văzuto i s-a părut cea mai frumoasă femeie din lume :

Iartă-mă, i-a spus Mihai, și două lacrimi i-au spart ochii. Era să mor, știi ?

 – Nu mai spune asta . Tu o să mori la 100 de ani.

Lavinia l-a sărutat. Uitase cum e să simți fiorul unor buze. Amenințarea morții îi schimbase pe amândoi. Mihai uitase de Maria, iar ea îl sunase insistent în ultimele zile. Noroc că telefonul lui rămăsese la birou, iar Lavinia nu văzuse toate acele apeluri și mesaje. După șapte zile, medicii i-au dat drumul acasă. Se simțea bine, pericolul trecuse. Ieșeau în parc, se plimbau de mână, dormeau în același pat.

Era într-o vineri seară când, abia întorși de la cinema, au fost întrerupți de sunetul interfonului .

 – Cine e? a întrebat Lavinia.

– Sunt eu, Maria.

– C e bine că ai v enit, chiar aveam nevoie de un masaj.

– Dar ce s-a întâmplat? Unde ați dispărut în ultimele săptămâni?

– Iartă-mă, Mihai a făcut infarct.

– Cum ? a tresărit Maria.

 – Da, incredibil, nu?

– Și e bine?

– A cum da .

Până la urmă toată această nenor ocire ne -a apropiat. Așa că am un motiv în plus să-mi doresc să arăt bine. Maria și-a mușcat buzele. Se simțea trădată.

– Dacă vr eți îi pot f ace și domnului un mas aj, i-ar f ace bine.

– Nu e o idee rea.

Lavinia a întrat în dormitorul unde se afla Mihai :

– Am o surpriză pentru tine . A venit Maria și o să-ți facă un masaj.

– Poftim ? Nu am nevoie.

– Nici nu dis cut. Te las să te pregătești.

Au rămas singuri. Fata s-a repezit să-l sărute.

– Iubitul meu , am f ost atât de îngrijor ată. Cr edeam că nu mă mai iubești.

– Încetează, între noi nu mai poate fi nimic. Te rog să pleci , Maria.

Fata a început să plângă.

– Sunt însărcinată. A uzi? E copilul tău.

– Credeam că te protejezi. Cum poți să fii atât de proastă? A urlat Mihai . Chiar credeai că vom fi împreună?

– Să știi că lucrurile nu s e termină așa , amenința M aria. Să f aci bine să o părăs ești pe grasa asta că altfel va fi rău. Ai o săptămână să te hotărăști.

Mihai o privea uluit și realiza că risca să o piardă pe Lavinia. Se agitase și simțea că inima îi dă iarăși junghiuri. Maria a plecat trântind ușa fără să-i pese de nimic. A trecut o săptămână, iar bărbatul era din ce în ce mai agitat. Maria îl sunase în fiecare zi, deși el încerca să o convingă să renunțe la copil.

– Sunt prea bătrân pentru tine.

Dar fata știa că singurul obstacol în calea fericirii ei era Lavinia, nu copilul. Mihai pur și simplu nu avea curaj să o părăsească. Trebuia să rezolve singură această problemă.

Era una din acele zile în care Lavinia făcea masaj. Nu era nimeni acasă, Mihai e la spital pentru un control. Maria i-a întins un pahar cu ceai :

– Trebuie să beți mai multe lichide, aveți pielea foarte deshidratată.

Lavinia a ascultat-o și a golit paharul. După care s-a întins pe burtă, relaxată ca de obicei. A fost ultimul ei masaj. Nu s-a mai trezit niciodată. Medicii i-au descoperit în corp o otravă puternică.

Maria a fost unicul suspect, iar în fața anchetatorilor și-a recunoscut fapta. A născut în închisoare.

De ce ai omorât-o? A întrebat-o judecătorul.

– Ca să-l pedepsesc pe Mihai. Știam că o va prefera pe ea.

 

Te-ar putea interesa și: