În zilele noastre, marxismul, așa cum a fost el modificat de intelectualitatea așa-zis progresistă și de elitele globaliste putred de bogate, servește unui singur scop - să blocheze orice încercare de a împărți mai just bogăția între săraci și bogați, între clasa muncitoare și capitaliști, ca să folosim jargonul lui Marx.

Așa se face că bogații devin tot mai bogați (ne-o arată statisticile), iar cei siliți să-și vândă forța de muncă (inclusiv clasa de mijloc ) din ce în ce mai săraci. Nu e nicio contradicție în faptul că marii bogătași ai lumii pozează în oameni de stânga și pompează (precum George Soros) sume amețitoare în conturile unor politicieni care susțin imigrația, drepturile minorităților sexuale și feminismul radical.

Ca să înțelegeți exact care este mecanismul, o să vă rog să citiți cu atenție ce scrie Aleksandar Šarović în articolul inititulat sugestiv “Marx Still Prevents the Progress of Society” (Marx împiedică însă progresul societății): ”Marx a contribuit puternic la înțelegerea științifică a capitalismului. El a afirmat că antreprenorii (capitaliștii) profită de pe urma activității lucrative, în timp ce lucrătorii lor primesc doar o mică parte din acest profit sub formă de salariu.

Capitaliștii exploatează lucrătorii plătindu-le o leafă redusă. Marx avea dreptate în acest sens. El credea că exploatarea lucrătorilor ar putea fi eliminată doar prin revoluția socialistă. Aici, Marx a greșit, deoarece o revoluție violentă nu poate crea o societate mai bună (cel puțin nu a dovedit-o vreodată n.r.). Deși o revoluție poate îndrepta o anumită nedreptate socială, această nedreptate a fost întotdeauna înlocuită cu o alta”.

Pentru noi, cei are avem experiența vieții în lagărul socialist, explicațiile lui Šarović conțin o doză mare de adevăr.  Revoluția socialistă pe care ne-au adus-o tancurile sovietice a eliminat într-adevăr exploatarea capitalistă.  Dar nu numai capitaliștii și chiaburii s-au dus la închisoare sau chiar în fața plutonului de execuție, ci toți cei care au îndrăznit să se opună noului regim.

Au fost aceste excese revoluționare justificate de viitorul luminos pe care comuniștii l-au oferit maselor populare de la orașe și sate? Nicidecum. Muncitorii și țăranii (proletarizați prin colectivizare) au continuat să trăiască din salarii de mizerie. Randamentul muncii a scăzut pentru că nimeni nu a mai avut niciun motiv să se rupă cu munca. Asta ca să nu mai vorbim de incompetența activiștilor de partid puși să gestioneze tot, de la treburile statului, până la fabrici și uzine. În fapt, vechea clasă conducătoare (burhezia) a fost înlocuită cu o birocrație de partid și de stat, interesată numai să-și păstreze propriile privilegii.

Nu vreau să vă plictisesc cu referințele la vremuri apuse. Este foarte important să vorbim despre ce se întâmplă în zilele noastre. Partidele de stânga (progresiste și apărătoare ale valorilor marxismului cultural) au abandonat fără regrete cauza clasei muncitoare și s-au erijat în apărătoarele imigranților și minorităților sexuale. Cu alte cuvinte,  au castrat marxismul de singura lui leitimitate- dreptatea socială.

Așa am ajuns în zilele noastre ca stânga progresistă să-l considere victimă pe miliardarul gay și călău pe muncitorul autohton care se teme că imigranții îi vor lua locul de muncă (acceptând un salariu mult mai mic) sau casa socială primită de la primărie. Aceste temeri sunt, de altfel, cât se poate de justificate. Ca toate lucrurile din societatea în care trăim (capitalistă),  salariile sunt determinate de raportul dintre cerere și ofertă. Dacă numărul muncitorilor este mic, angajatorii se vor bate să atraă angajați, momindu-i cu salarii mari.

Dacă cei siliți să-și câștige existența din muncă inundă , însă, firmele cu CV-urile lor, evident salariilor vor fi mai mici, chiar mai mici decât nevoile lunare pe care ar trebui să le acopere. Acum v-ați dat seama de ce imigranții au devenit atât de importanți pentru consorțiul politico-financiar din UE și America de Nord?

Iată ce scrie Aleksandar Šarović:” Din cauza savanților  care se ocupă de științele socială, nu se știe (în societatea occidental contemporană n.r.)  ce creează exact exploatarea lucrătorilor, chiar dacă răspunsul este simplu - șomajul creează exploatare. Muncitorii șomeri sunt presați să accepte locuri de muncă prost plătite pentru a-și hrăni familiile. Când vom elimina șomajul, vom crea o piață corectă a muncii. Lipsa lucrătorilor  va crește cererea pe piață, astfel încât angajatorii vor trebui să le plătească mai mult. Acest lucru va crea o reacție în lanț în care salariile lucrătorilor vor crește, în timp ce angajatorii ar fi nevoiți să-și mai reducă din  profituri”.

În aceste condiții, mai pot fi considerate de stânga publicațiile și televiziunile care încurajează imigrația sau publică periodic tot felul de apeluri ale corporațiilor international pentru plafonarea creșterii salariului minim? Evident, știu și eu că trăim într-o lume globalizată și că firma care-și plătește regește angajații regește va fi eliminate de pe piață de concurența din Extremul Orient sau cine știe ce alt colt de lume în care anajații sunt plătiți cu un dolar pe zi.

Numai că aceeași mass-media cere libertatea comerțului, cerându-ne (lucru imposibil de altfel din cauza diferențelor în ce privește costul vieții) să producem mai bine și mai ieftin decât China. De ce face presa neo-marxistă asemenea jocuri murdare? Evident, pentru că este în interesul consorțiului politico-financiar care o plătește.

Pentru a asigura efectul de durată al revoluțiilor, noile conduceri sunt, în general, autocratice și, prin urmare, răspândesc înstrăinarea în întreaga societate cu toate fenomenele dictatoriale nefavorabile care sunt bine cunoscute de-a lungul istoriei. Revoluțiile nu au contribuit niciodată la îmbunătățirea societății așa cum a fost dorită de oameni. Marx nu avea suficiente date pentru a-și putea construi științific viziunea asupra socialismului. Drept urmare, viziunea sa asupra socialismului a eșuat.

Datorită oamenilor de știință socială, nu se știe încă ce creează exact exploatarea lucrătorilor, chiar dacă răspunsul este simplu - șomajul creează exploatare. Muncitorii șomeri sunt presionați să accepte locuri de muncă prost plătite pentru a-și hrăni familiile. Când vom elimina șomajul, vom crea o piață corectă pentru muncă.

Lipsa lucrătorilor își va crește cererea pe piață, astfel încât angajatorii vor trebui să le plătească mai mult. Acest lucru va crea o reacție în lanț în care salariile lucrătorilor vor crește, în timp ce angajatorii ar mai aduce profituri. S-ar putea spune că acest lucru ar elimina exploatarea. Nu există o formulă care să stabilească care este exploatarea, doar lucrătorii nemulțumiți de câștigurile lor pot prezenta. O piață corectă a muncii va înlătura această nemulțumire.

Creșterea salariilor lucrătorilor pe piața echitabilă poate fi dovedită. În secolul al XIV-lea, Moartea Neagră a ucis o treime din populația europeană, ceea ce a crescut brusc cererea de lucrători. Lipsa de lucrători a crescut salariile lucrătorilor. La Cuxham (Oxfordshire, Anglia), un plugator a cerut Domnului său o plată de 3,3 ori mai mare în 1350 decât în ​​anul precedent (The Economic Impact of the Black Death, Economic History Association).

"În Parlament, în 1351, Comuna a solicitat lui Edward al III-lea un răspuns mai hotărât și mai eficient. Ei s-au plâns că" slujitorii nu țin cont de ordonanța menționată în interesul ușurinței și al lăcomiei lor și că își rețin serviciile pentru oameni mari și pentru alții, cu excepția cazului în care au ficat și salarii de două ori de trei ori mai mari decât [înainte de ciumă] la daunele grave ale oamenilor mari și sărăcirea tuturor membrilor comuniștilor menționați." (Michael Bennett, Australian Journal of Law and Society, 1995, Impactul morții negre asupra istoriei juridice engleze, pagina 197)

În conformitate cu aceasta, dacă un partid politic câștigă alegeri care oferă o reducere a muncii la 5 ore pe zi; lipsa lucrătorilor ar mări salariile lucrătorilor de 2-3 ori pe oră într-un an. Salariile zilnice vor crește cu 30-90% doar pentru o schimbare de 5 ore. Muncitorii ar lucra ore mai scurte și ar câștiga mai mult. S-a întâmplat deja și este mult mai ușor de realizat decât creșterea unei revoluții.

Deci, cine va plăti pentru o astfel de creștere a salariului? Patronii bogați, desigur! Chiar acum colectează acești bani ca profit pentru ei înșiși. Angajatorii pot refuza să crească salariile lucrătorilor? Aceștia pot, dar atunci muncitorii lor ar găsi un nou angajator care ar plăti mai mult și asta înseamnă că vor pierde posibilitatea de a-și menține afacerile.

Când lucrătorii câștigă mai mult, vor cumpăra mai multe, care, la rândul lor, vor crește profiturile angajatorilor. Deci, de ce nu am creat până acum o economie bună? Deoarece câștigă mai mulți lucrători, cu atât mai puțin depind de bogați. Cei bogați își păstrează puterea în societate prin menținerea fricii de șomaj. Mai multe despre aceasta este prezentată în articolul meu: Să eliminăm șomajul.

***

Marx a crezut că economia de piață a cauzat exploatarea lucrătorilor, așa că a propus eliminarea economiei de piață de către o economie planificată central. Marx știa că eliminarea economiei de piață înlătură indicatorii de eficiență economică, așa că a cerut conștiinței lucrătorilor să o înlocuiască. A dezvăluit o problemă de consecvență a filozofiei lui Marx. Conștiința umană aparține idealismului și nu a fost niciodată capabilă să îmbunătățească societatea, deoarece nu a fost niciodată acceptată pe plan social. Economia planificată trebuia să producă bunuri și servicii în calitate și cantitate pentru a satisface nevoile oamenilor.

Însă liderii nu au învățat niciodată cum să adune nevoile oamenilor, așa că au decis acest lucru pentru ei. O astfel de economie se înstrăinează de oameni. Economia socialistă se deteriorează, de asemenea, deoarece revoluțiile înlocuiesc antreprenorii experimentați cu teoreticieni fără experiență. Ideologia socialistă supraprotejează lucrătorii, luându-și totodată libertatea, ceea ce nu îi stimulează să muncească suficient. Economia planificată nu este în măsură să facă echilibrul dintre producție și consum, lăsând oamenii nesatisfăcuți. Drept urmare, economia marxistă nu a reușit să satisfacă suficient nevoile oamenilor.

Economia planificată a fost încercată în URSS și China. A redus semnificativ exploatarea materială a lucrătorilor care există în țările capitaliste, dar, de asemenea, a scăzut eficiența economiei. Economia din URSS și China a avut o productivitate mult mai mică decât economiile capitaliste. URSS s-a prăbușit din cauza ineficienței economiei planificate. Astfel, marxismul a eșuat.

China a învățat pe propriile greșeli, a abandonat economia planificată în 1980 și a acceptat economia de piață reglementată. Din acel moment a devenit economia cu cea mai rapidă creștere din lume, amenințând că va ocupa numărul unu în curând. Aceasta explică totul despre economia marxistă.

Ținând cont de eșecurile marxismului, de ce merită o prezență atât de semnificativă în știința, mass-media și în inimile marxiștilor? Nu ar fi posibil fără aprobarea proprietarilor corporațiilor. Fără aceasta, marxiștii nu ar putea participa la alegerile politice. Nici ei nu vor fi capabili să predea marxismul în universități și să obțină sprijin media. De ce bogații ajută ideologia marxistă care promovează confiscarea violentă a proprietăților lor? Bogații știau pur și simplu că marxismul nu putea fi o amenințare pentru capitalism. Altfel, ar fi interzis. Știau că marxismul este pe o cale greșită și îl susțin, deoarece marxismul împiedică progresul societății. Dacă Marx ar fi propus să reducă orele de muncă în loc de revoluție, filozofia lui nu ar fi susținută și cu greu cineva ar ști că a existat vreodată.

Așa funcționează conspirația celor bogați. Sprijinindu-l pe Marx, cei bogați au împiedicat cu succes o societate mai bună timp de 100 de ani. Acum, capitaliștii știu că nu mai pot înșela oamenii susținând revoluțiile și economia planificată, dar nu abandonează marxismul, deoarece un număr mare de oameni sunt conectați romantic și emoțional la Marx.

Majoritatea marxiștilor au acceptat ideologia lui Marx când erau mici. Rebeliunea tinerească bazată pe nemulțumirea și nedreptatea în societate le-a făcut pradă ușoară pentru manipularea celor bogați. Bogații au ascuns cauza exploatării și au promovat filosofia lui Marx ca evadare din problemă. Marx a făcut revoluția acceptabilă științific, iar oamenii au recunoscut-o prin studiul muncii sale excesive.

Marxiștii recunosc eșecurile marxismului, dar totuși cred că trebuie să găsească metoda potrivită pentru a implementa corect filozofia lui Marx. Acceptând marxismul nu-și mai pot schimba părerea în mod semnificativ, mai ales dacă o idee simplă precum orele de muncă mai scurte încearcă să o rupă. Bogații sunt maeștri ai înșelăciunii, iar marxiștii nu pot admite că au fost înșelați. Ajutați de bogați, marxiștii au avut o influență puternică în stânga politică și, prin promovarea ideologiei care nu funcționează, îi ajută pe cei bogați. De asemenea, îi ajută pe bogați împiedicând apariția de noi idei de stânga.