MĂRTURIILE CUTREMURĂTORE ale unei SCLAVE ISIS: „Sunt niște MONȘTRI. Viaţa în califat era o monstruozitate şi o CATASTROFĂ”

În lumea modernă, puțini sunt cei care își pot imagina cum este ca într-un zi să își piardă statutul de om liber și să devină peste noapte sclavii ISIS.

În expansiunea lor, luptătorii ISIS au supus femeile şi copiii din minoritatea yazidă au ajuns sclavii sexuali ai teroriştilor.  Femeia povestește că mai întâi, islamiştii i-au masacrat pe toţi cei 1.800 de bărbaţi din satul în care trăia. Fata a fost sclava teroriştilor timp de doi ani. A fost vândută între soldaţii ISIS de patru ori şi a fost bătută şi violată de nenumărate ori. 

A reușit să se elibereze abia la a cincea încercare de evadare. Primele patru, eşuate, s-au soldat cu torturi şi bătăi crâncene. Lamiya încă face tratamente pentru a-şi reveni din trauma pe care a trăit-o, dar a reuşit să stea de vorbă cu jurnalistul Digi24 Balazs Barabas, povestind prin ce a trecut într-un interviu acordat „Paşaport diplomatic”.  

Redăm mai jos câteva fragmente din confesiunea terifiată a Lamiyaei.

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Balazs Barabas: Câte zile aţi fost prizoniera ISIS? Lamiya Aji Bashar: Am fost un an şi opt luni prizoniera ISIS. 

Balazs Barabas: Cum era o zi tipică pentru un prizonier al ISIS? Lamiya Aji Bashar: Viaţa mea era precum a oamenilor surzi. Nu aveam viaţa mea. Am încercat de mai multe ori să mă sinucid, pentru că moartea era mai bună decât să trăiesc acele atrocităţi. 

Balazs Barabas: Cine erau cei din ISIS cu care aţi venit în contact, erau oameni cu grade superioare ISIS sau luptători de rând? Lamiya Aji Bashar: Am văzut luptători ISIS din toate ţările, de toate felurile. 

Balazs Barabas: Puteţi să vă amintiţi sau să formulaţi ce voiau ei concret, cum era viaţa pe care şi-o imaginau în califatul la care visau? Lamiya Aji Bashar: Erau nişte monştri. Mai ales modul în care se purtau cu femeile şi copiii. Viaţa în califat era o monstruozitate şi o catastrofă. 

Balazs Barabas: Care era poziţia femeilor, ce aveau voie să facă şi ce nu în această societate? Lamiya Aji Bashar: Erau câteva femei active în predarea religiei, care ţineau prelegeri religioase, dar în general femeilor li se impuneau foarte multe restricţii şi erau obligate să stea în casă sau arestate la domiciliu. 

Balazs Barabas: Aveaţi voie să mergeţi la şcoală, să studiaţi, să urmaţi vreun fel de studii? Lamiya Aji Bashar: Nu, nu aveam voie să merg la şcoală. 

Continuarea interviului AICI