Editura Evenimentul si Capital

Mărturia unui istoric singuratic. Convorbiri cu academicianul Dinu C. Giurescu. Dezvăluirea unei vieţi dedicate istoriei

Autor: | | 1 Comentarii | 497 Vizualizari

După succesul de public de care s a bucurat cartea Despre cultura de ieri şi românii de azi. Convorbiri cu academicianul Răzvan Theodorescu - apărută în condiţii grafice deosebite la Editura RAO în anul 2017 -, editura amintită oferă iubitorilor de istorie o carte despre viaţa şi activitatea unuia dintre patriarhii istoriografiei române, academicianul Dinu C. Giurescu

„Este o carte cu valoare de document, pe care am intitulat‑o Mărturia unui istoric singuratic. Convorbiri cu academicianul Dinu C. Giurescu. Cartea poartă acest titlu pentru că regretatul profesor Dinu C. Giurescu s‑a considerat întotdeauna un «călăreţ singuratic» în profesia de istoric, neînregimentat în colective de cercetare sau în instituţii care să îi dicteze ce şi cum să scrie. A lucrat în tinereţe alături de neuitatul său părinte, academicianul Constantin C. Giurescu – de la care a deprins acribia cercetării şi alături de care a scris Istoria românilor –, după care şi‑a construit cariera de unul singur, alegându‑şi cu grijă subiectele lucrărilor, fie ele de istorie medievală, de istorie a patrimoniului sau de istorie contemporană, căreia i s‑a dedicat în ultimele trei decenii.

Continuând seria interviurilor cu istoricii de seamă ai momentului – inaugurată în 2016 cu lucrarea Portretul unui aristocrat al spiritului. Convorbiri cu academicianul Dan Berindei, care va fi reeditată la Editura RAO în anul Centenarului Marii Uniri –, am considerat o datorie de suflet realizarea unei cărţi dedicate academicianului Dinu C. Giurescu, de care m‑a legat o colaborare veche şi statornică. În urmă cu peste două decenii, în anii 1996‑1997, domnul Dinu C. Giurescu mi‑a fost profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti şi atunci am învăţat cu toţii adevărata istorie a României de după 1945. Imediat după terminarea studiilor universitare, am avut onoarea de a fi, în anii 1997‑1999, preparator la catedra de istorie a românilor a Facultăţii de Istorie din Bucureşti, unde am susţinut seminarii la cursurile de istorie contemporană a României predate de domnii profesori Ioan Scurtu, Mihai Retegan şi Dinu C. Giurescu. Au

fost pentru mine anii minunaţi ai tinereţii, cu întâlniri care aveau să mă marcheze intelectual şi profesional. O astfel de întâlnire a fost cea cu profesorul Dinu C. Giurescu. Ulterior, viaţa m‑a dus pe alte drumuri, tot culturale – la Editura Fundaţiei Culturale Române, Ministerul Culturii şi Cultelor, Muzeul Naţional Bran sau Muzeul Naţional Peleş –, dar mi‑a fost dat să mă reîntâlnesc cu domnul profesor Dinu C. Giurescu în anii 2003‑2006, când pregăteam teza de doctorat dedicată Elitelor şi arhitecturii rezidenţiale în Țările Române (sec. XIXXX), sub coordonarea domnului prof. univ. dr. Ioan Opriş. Am avut şansa unică şi extrem de onorantă ca din comisia care a validat lucrarea mea de doctorat să facă parte trei istorici de prestigiu, distinşi membri ai Academiei Române, domnii Dan Berindei, Răzvan Theodorescu şi Dinu C. Giurescu. Pentru tot ce am învăţat de la domniile lor, pentru tot ce au însemnat în formarea mea profesională, le exprim şi aici întreaga mea gratitudine. Date fiind aceste circumstanţe, după cele două lucrări dedicate academicienilor Dan Berindei şi Răzvan Theodorescu, cea de a treia – care îl are în centru pe academicianul Dinu C. Giurescu – se aşează firesc în acest triptic închinat magiştrilor mei. Când m‑am revăzut, după mulţi ani, cu domnul academician Dinu C. Giurescu şi i‑am propus realizarea unei astfel de cărţi, domnia sa a îmbrăţişat acest proiect cu un entuziasm molipsitor şi încurajator pentru mine. Am socotit – ca şi Domnia Sa – că reîntâlnirea noastră pentru culegerea acestei mărturii de viaţă a fost un dar de la Dumnezeu! La vârsta patriarhilor, domnul profesor Giurescu a avut răbdarea de a răspunde pe larg, pe parcursul multor întâlniri de neuitat, nenumăratelor mele întrebări legate de viaţa şi opera domniei sale. Gândul nostru a fost să oferim publicului o mărturie sinceră despre omul şi istoricul Dinu C. Giurescu, despre familia sa, despre confraţi şi despre istoria, mai veche sau mai recentă, a poporului din care se trage şi pe care îl iubeşte necondiţionat, chiar dacă uneori nu ezită să îi arate neîmplinirile. A făcut‑o, cu statornicie după 1990, în cadrul multor emisiuni la radio şi televiziune, şi o face şi în această carte, cu gândul de a trage un semnal de alarmă că drumul pe care mergem nu e totdeauna cel mai potrivit. Fiind vorba despre o mărturie provocată, cartea aceasta urmăreşte firul cronologic al vieţii domnului academician Dinu C. Giurescu, pornind de la evocarea strămoşilor săi din Chiojdul Buzăului, de care este foarte mândru. De aici s‑a ridicat, din ţărani înstăriţi, Constantin Giurescu, bunicul eroului cărţii noastre, cel care avea să devină în scurta sa viaţă întemeietorul studiilor de istorie socială şi membru al Academiei Române. Fiul său, Constantin C. Giurescu, avea să ducă cercetarea istorică mai departe, fiind cel mai tânăr autor al unei sinteze de Istoria românilor, lucrare care propunea o nouă metodă de scriere a istoriei, clară, concisă şi pe înţelesul marelui public, fapt ce i‑a asigurat succesul în perioada interbelică şi după 1990. Figura lui Constantin C. Giurescu apare pe tot parcursul cărţii – ca părinte, ca profesor şi istoric, ca om politic interbelic sau, între 1950 şi 1955, ca deţinut în penitenciarul de la Sighet –, fiind prezentată cu admiraţie de fiul care a urmat aceeaşi carieră de istoric, din pasiune, nu dintr‑o datorie de onoare. Putem vorbi, astfel, de o adevărată dinastie de istorici a neamului Giureştilor, chiar dacă profesorul Dinu C. Giurescu nu era foarte încântat de această sintagmă, care exprimă totuşi o realitate de necontestat. Din partea mamei - Maria‑Simona Mehedinţi, considerată „sufletul casei“ şi evocată cu firească nostalgie în paginile acestui volum - ascendenţa domnului Dinu Giurescu coboară în ţinuturile Vrancei, cu strămoşi mocani, negustori şi viticultori. Între ei se detaşează figura ilustră a bunicului Simion Mehedinţi, marele geograf şi intelectual de frunte al României interbelice, creator de şcoală şi membru marcant al

Academiei Române. În aceste evocări apare şi bunica Maria Mehedinţi, în a cărei casă din Bucureşti nepoţii făceau tot felul de năzdrăvănii copilăreşti. Evident, dialogurile prezentate în această carte sunt axate pe două teme mari: conturarea cât mai exactă a biografiei academicianului Dinu C. Giurescu şi gândurile domniei sale despre istoria şi destinul românilor în ultimul secol. Viaţa profesorului Dinu C. Giurescu a fost marcată puternic de evoluţia politică a României, de la perioada interbelică şi comunismul distructiv, până la democraţia noastră originală de după 1990. Cum fiecare epocă şi‑a pus amprenta pe viaţa tuturor, cu transformări dramatice şi supravieţuiri miraculoase, nici familia Giurescu nu a scăpat de amprenta vremurilor. Viaţa tihnită a unor intelectuali – proprietari ai unei case în centrul Bucureştiului, a două case de vacanţă la Predeal şi Mangalia şi chiar ai unei moşii viticole în Odobeşti – care au făcut carieră în profesie şi în politică (Constantin C. Giurescu a fost profesor universitar, director de institut, deputat, rezident regal şi ministru în vremea regelui Carol al II‑lea) avea să fie răsturnată dramatic de schimbările politice de după cel de‑al Doilea Război Mondial. Pentru familia Giurescu aveau să vină, chiar din 1946, vremuri grele, cu confiscarea caselor şi a proprietăţilor funciare, cu evacuarea din casa de la Bucureşti şi mutarea într‑o cameră insalubră de la periferie, culminând cu arestarea lui Constantin C. Giurescu şi încarcerarea sa în penitenciarul de la Sighet.

Profesorul Dinu C. Giurescu nu a putut uita toate aceste drame care i‑au marcat destinul şi cărora a încercat să le dea o explicaţie istorică în convorbirile noastre. Neavând şansa de a pleca din ţară – aşa cum au făcut‑o mulţi tineri din înalta societate în anii 1944‑1947 –, tânărul absolvent de istorie Dinu C. Giurescu nu şi‑a putut găsi rostul în domeniul cercetării sau învăţământului, la un institut de istorie sau la Universitate, cum ar fi fost firesc, ci la Sovromconstrucţii nr. 6, ca normator pe unul dintre şantierele Republicii Populare Române. Chiar şi aici, timp de şase ani şi patru luni – între 1950 şi 1955, răstimp în care tatăl său ispăşea la Sighet vina de a fi fost demnitar în anii regimului regelui Carol al II‑lea –, tânărul Dinu Giurescu a găsit puterea de a supravieţui, alături de prieteni şi colegi de generaţie, cum au făcut‑o atâţia în acele vremuri, cu speranţa că se va putea întoarce, cândva, la meseria de istoric.

O va face, începând cu anul 1956, când va reuşi să se angajeze ca îndrumător la Muzeul de Artă al RPR, unde timp de opt ani se va ocupa de studierea patrimoniul artistic – la Bucureşti sau la palatul din Mogoşoaia – şi de organizarea unor expoziţii de marcă (în care a avut misiunea de a‑l însoţi chiar pe Petru Groza). Tot din această perioadă, din 1959, datează şi publicarea primului studiu de istorie, dedicat anaforniţelor brâncoveneşti şi publicat în Glasul Bisericii, cu aprobarea patriarhului Justinian Marina, cel care îl va ajuta pe Constantin C. Giurescu să se mute în două camere dintr‑o casă parohială, ceea ce reprezenta un salt uriaş faţă de locaţiile iniţiale în care au fost aruncaţi membrii familiei Giurescu. Era debutul unei cariere ştiinţifice de cercetător ce se va întinde pe parcursul a peste cinci decenii de activitate, concretizată de nenumărate monografii, studii şi articole dedicate istoriei noastre. În paralel cu reabilitarea profesională a istoricului Constantin C. Giurescu – după o întâlnire memorabilă cu Petru Groza, povestită detaliat în carte –, s‑a petrecut schimbarea şi pentru Dinu C. Giurescu, care a urmat o carieră didactică de peste două decenii, predând istoria diplomaţiei româneşti la Ministerul Afacerilor Externe (unde a lucrat în calitate de cercetător, timp de patru ani) sau cursuri de istorie şi civilizaţie europeană la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ (predând aici din 1968 până în 1987). A fost o perioadă rodnică în activitatea domnului profesor Dinu C. Giurescu, în care şi‑a putut susţine doctoratul (în 1968) şi a publicat mai multe lucrări despre Evul Mediu românesc. Anii ultimi

S-a CASTIGAT la LOTO! Anuntul facut de Loteria Romana, tarziu in noapte! Suma SURPRINZATOARE

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Cultură

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI
Tema zilei
19:06 Președintele Parlamentului European A FĂCUT ANUNȚUL așteptat. Kovesi nici NU ȘTIE ce o așteaptă 16:25 Cerere HALUCINTANTĂ în CAZUL Kovesi. „Să-i RETRAGEM CETĂȚENIA!” 15:30 Kovesi este devastată. SEMNAL NEGRU de la Bruxelles. N-a fost niciodată în cărţi. Breaking news 13:24 Lazăr A CEDAT NEVOS după aroganţa lui Toader. Este CEL MAI DUR ATAC în direcţia ministrului Justiţiei 11:50 Ultima LOVITURĂ pentru KOVESI! PLÂNGERE PENALĂ de la fosta ȘEFĂ a DIICOT, Alina BICA 11:39 Kovesi, AGENT SECRET. Ce scrisoare a primit DRAGNEA: „Nu mai este un SECRET” Breaking news 11:19 Aroganţa lui Toader: I-A DAT BOMBA lui Lazăr chiar pe terenul lui. SĂGEŢI PENTRU CSM şi explicaţii pentru Timmermans. Breaking news 10:30 Kovesi ŞI CEL MAI MARE ABUZ din mandatul la DNA. Cine sunt „MÂNJIŢII DE PE LISTA NEAGRĂ”. Breaking news în Justiţie 18:16 BREAKING NEWS. DEZASTRU pentru KOVESI! Îi FUGE PĂMÂNTUL DE SUB PICIOARE... PRIMELE REZULTATE în procesul de selecție pentru Parchetul European 17:24 Kovesi LOVEȘTE DUR la Bruxelles. Instituțiile europene AU FOST ALERTATE 13:49 Kovesi ARE UN PLAN ASCUNS şi elaborat, cu PUNCT FINAL la Cotroceni. Cine s-ar fi gândit? Breaking news 09:16 Tudose A DEVOALAT MAREA MANEVRĂ de pe axa Dragnea-Toader. CE SE SCHIMBĂ LA DNA? Breaking news 22:49 KOVESI, MITRALIATĂ cu SENTINȚE DEFAVORABILE. Mihaela Iorga Moraru, CONCEDIATĂ ILEGAL! 22:34 „În dosar apare şi numele lui Ţiriac” Breaking news în România. MAI MULTE NUME GRELE sunt implicate 19:42 Date importante din „Dosarul penal Kovesi”. Avionul pentru Popa a costat 130.500 euro, spune Parchetul General 11:59 Să fie acesta SFÂRȘITUL pentru KOVESI? Va fi ANCHETATĂ de CEL MAI MARE DUȘMAN. Cândva a DAT-O AFARĂ, acum s-a întors roata 16:18 BREAKING NEWS. Ce LOVITURĂ pentru KOVESI!... A venit de unde se AȘTEPTA MAI PUȚIN 16:14 BREAKING NEWS: Laura Codruța Kovesi este DĂRÂMATĂ! Chris Terhes, despre candidatura lui Kovesi: Nu este eligibilă! 12:57 VINE APOCALIPSA pentru Dragnea: PSD, în CĂDERE liberă din cauza lui Kovesi! Dezvăluiri în „Telefonul de la ora 9”