Denunţătorii inculpaţilor celebri, incluşi în Programul de protecţie a martorilor, sunt tăinuţi pe zeci de mii de euro de răzbunarea acestora.
Zeci de români despre care nu se mai ştie nimic trăiesc, în momentul de faţă, ascunşi prin ţară sau prin lume, cu identitate falsă obţinută în mod oficial. Este vorba despre cei ale căror vieţi şi familii sunt în pericol pentru că au ales, de bunăvoie, să povestească procurorilor şi judecătorilor detalii despre criminali în serie sau despre terorişti, despre escrocherii de sute de milioane de euro sau despre „celebrităţi” din crima organizată.
Desfiinţarea clanului Clămparu sau anihiliarea Cartelului droguri de la Cluj sunt doar două dintre reuşitele procurorilor, asigurate de mărturiile celor intraţi în Programul de protecţia martorilor. Ca garanţie pentru colaborarea lor cu organele de cercetare, martorii au asigurate toate condiţiile de trai într-un nou loc, fiind chiar recalificaţi profesional sau operaţi estetic pe banii Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor (ONPM) din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.
„Turişti” discreţi
Din februarie 2003 şi până în prezent, zeci de români au plecat cu familiile din casele lor, în alte oraşe sau chiar în alte ţări, unde au început o nouă viaţă sub un nou nume, păziţi zi şi noapte de poliţişti. Sau, dacă erau deţinuţi, li se schimba locul de detenţie şi li se înjumătăţea perioada de stat „sub cheie”. Numai că discreţia impusă oficialilor ONPM le interzice să precizeze câtor dintre ei li s-a schimbat domiciliul, şi la câţi - doar puşcăria. „În cazul rea locării internaţionale a persoanelor intrate în Program, trebuie să le asigurăm acestora un nivel de viaţă cel puţin egal cu cel pe care îl aveau înainte de a ajunge în pericol”, precizează Adrian Mărăscu, directorul ONPM.
Alt nas, altă bărbie
Sumele alocate variază între 1.000 şi 70.000 de lei anual, pentru un singur caz. Mai mult, ei pot beneficia şi de schimbarea fizionomiei. „N-aş vrea să se creadă că le facem intervenţii de chirurgie estetică şi reparatorie pe banii noştri. Ele se referă doar la eliminarea unor semene particulare - aluniţe, tatuaje - sau la modificarea aspectului urechilor, nasului, bărbiei, pentru a-i face mai dificil de identificat”, mai spune Mărăscu. De regulă, cele mai frecvente modalităţi de schimbare a fizionomiei se reduc la modificarea coafurii, la purtatul ochelarilor.
CAZURI CELEBRE
Cartelul drogurilor, lichidat de umbre
Oficiul care asigură o viaţă liniştită „turnătorilor” pentru depoziţiile prin care statul a recuperat sute de mii sau chiar milioane de euro sau au dus la condamnarea unor criminali vestiţi a luat fiinţă în 2002, intrând efectiv în pâine în februarie 2003. Primele dosare finalizate cu succes cu ajutorul „umbrelor” au fost cel al Cartelui drogurilor de la Cluj, care a transportat stupefiante de peste o sută de milioane de dolari în Vest, şi cel al clanului Clămparu.
În dosarul drogurilor din aprilie 2003, cunoscut şi sub denumirea „Torino-Tincatti”, inspirat de numele şefului cărăuşilor Tino Vladimir Sfârlea şi de cel al cărăuşului italian, Fabrizio Tincatti principalii martori sub acoperire se numeau „Ioana Ionescu” şi „Ion Ionescu”. În prezent, doar ofiţerul de legătură din ONPM le cunoaşte noile nume şi adresa.
Ei vor rămâne în continuare ascunşi, mai ales că în aprilie 2010 urmează să fie eliberat Torino Sfârlea. Efectivul de poliţişti ai Oficiului este estimat la aproximativ o sută de oameni, care au grijă 24 de ore din 24 de persoanele incluse în program şi aflate pe teritoriul României. Directorul ONPM s-a ferit să precizeze numărul exact al poliţiştilor din subordine.
"Dacă aperi partea vătămată, este o mărturie care te ajută. Dacă eşti apărătorul infractorului, munca ta devine dificilă.",
Mihai Dinu, avocat
CONCURENŢĂ
Mulţi veniţi, puţini aleşi
Nu intră oricine, oricând şi oricum în Programul de protecţie a martorilor. În anii precedenţi, până să se afle criteriile stricte pe care trebuiau să le îndeplinească solicitanţii, mulţi deţinuţi - infractori mărunţi - solicitau să li se accepte protecţie, invocând că ştiu o groază de informaţii interesante despre VIP-urile lumii interlope. Dar, de cele mai multe ori, datele lor erau simple baloane de săpun sau puteau fi la fel de bine obţinute din alte surse, fără cheltuielile pe care le-ar fi impus intrarea lor în Program. „Până în prezent am avut 126 de solicitări, dar numai 69 sau dovedit întemeiate, subiecţii fiind efectiv în pericol”, mai precizează directorul ONPM.
Potrivit Legii 682/2002 privind protecţia martorilor, „starea de pericol este situaţia în care se află martorul, în sensul prevăzut la lit. a, membrii familiei sale ori persoanele apropiate acestuia, a căror viaţă, integritate corporală sau libertate este ameninţată, ca urmare a informaţiilor şi datelor furnizate ori pe care a fost de acord să le furnizeze organelor judiciare sau a declaraţiilor sale”.
Troc internaţional cu martori protejaţi
România are multă căutare în schimburile internaţionale de persoane cu identitatea protejată. „Dispunerea geografică, populaţia numeroasă pentru această zonă europeană şi costurile mai scăzute ca în alte ţări de pe continent reprezintă câteva dintre atuurile ţării noastre referitor la destinaţia finală a martorilor sub acoperire din alte state. În plus, diversitatea etnică a concetăţenilor - germani, maghiari, ruşi, turci, tătari - oferă posibilităţi sporite de integrare a «oaspeţilor»”, adaugă directorul ONPM.
Alţii cedează
Dacă în cazul mutării într-un alt oraş din România lucrurile par mai simple, nu la fel se întâmplă cu martorii care trebuie daţi „la export”. „Ţaragazdă asigură toate elementele de logistică şi de siguranţă a «oaspetelui», în timp ce noi acoperim toate cheltuielile cu utilităţile, chiria şi mijloacele de existenţă ale concetăţeanului pe care suntem nevoiţi să-l protejăm prin relocarea lui într-o ţară străină”, explică Adrian Mărăscu.
Dar indiferent de locul „sejurului”, libertatea martorilor se restrânge. Ei nu au voie să frecventeze locuri publice sau persoane care i-ar putea deconspira, modalităţile de contactatare a rudelor fiind stabilite de către ONPM. Unii rezistă. Alţii se cer singuri afară din Program, din cauza rigorilor. De comun acord cu procurorii de caz, oficialii ONPM îi avertizează pe neadaptaţi cu privire la pericolele potenţiale la care se expun. Dacă ei vor în continuare să renunţe, măsura protejării le este ridicată.
UNA CALDĂ, ALTA RECE!
Avocaţii, puşi într-o situaţie dificilă
Depoziţiile martorilor incluşi în Program pot influenţa decisiv mersul unui proces. Ca atare, apărătorii pot fi favorizaţi sau puşi în dificultate de mărturiile lor.
„Este foarte simplu! Depinde de partea cui eşti. Dacă aperi partea vătămată, este o mărturie care te ajută. Dacă eşti apărătorul infractorului, munca ta devine mult mai dificilă”, este de părere Mihai Dinu, avocat specializat în drept penal. Fost procuror, el apreciază totuşi, la modul general vorbind, că, în prezent, există posibilităţi sporite pentru desluşirea iţelor infracţionale. „Indiferent pe ce poziţie ne aflăm, trebuie să recunoaştem că posibilităţile oferite de Programul de protecţie a martorilor asigură un mijloc sporit de aflare a adevărului”, afirmă avocatul Dinu.
"Martorii trebuie să uite numerele de telefon şi adresele celor dragi, să nu mai meargă prin cazinouri şi alte locuri publice, dar dubioase, în care există şanse sporite să apară şi interlopi.",
Tudorel Butoi, expert criminalist
DECONSPIRARE
Nu întotdeauna acoperirea funcţionează
Au existat şi situaţii în care informatorii sau martorii sub acoperire au fost deconspiraţi. Numai că ghinionişti nu erau dintre cei intraţi în Programul de protecţie a martorilor, ci beneficiau de anonimatul oferit de articolul 86 din Codul Penal. Condiţiile stipulate la articolul respectiv sunt mult mai relaxate decât regulile după care funcţionează ONPM.
Printre cei care au ajuns „la vedere” din acest motiv se numără Fănel Păvălache, martorul în dosarul „Cocaină pentru VIPuri”, şi Genică Boerică, care i-a turnat pe Adrian Năstase şi pe Ristea Priboi, pentru luare de mită. Deconspirarea martorului în dosarul drogurilor a fost făcută chiar de procurorul Gheorghe Muscalu, şef al DIICOT până în 2005. El a fost chiar anchetat penal din acest motiv, la sesizarea ministrului justiţiei din acea perioadă, Monica Macovei. Dar Parchetul General a dispus neînceperea urmăririi penale.
Alt martor sub acoperire în acest caz a dispărut fără urmă, schimbându-şi domiciliul fără a anunţa autorităţile.
VIAŢĂ GREA. Odată ieşit pe uşa tribunalului, un martor sub acoperire trebuie să fie atent la tot ce mişcă în jurul său
Foto: Evz
ALEGERE GREA
„Căutaţi cu lumânarea!”
Desfiinţarea mai multor clanuri mafiote şi recuperarea unor prejudicii de milioane de euro îi pun pe „civilii” care au deconspirat ilegalităţile într-o situaţie foarte dificilă, chiar şi protejaţi ani buni, după mărturisirile lor.
„E bine să se gândească de două ori înainte de a-i da în gât pe făptaşi, mai ales dacă le-au fost complici şi acum vor să-şi spele păcatele. Mai ales în condiţiile din prezent, este greu să poată fi în siguranţă sută la sută, ei şi familiile lor. Întotdeauna a fost şi va fi o relaţionare internaţională foarte strânsă între interlopii din lume. Un singur pas greşit şi s-au deconspirat, cu toate eforturile poliţiştilor care îi au în grijă”, avertizează psihologul Tudorel Butoi, expert criminalist. El mai atrage atenţia şi la rigorile vieţii de martor protejat, care îşi pot pune o grea amprentă asupra psihicului acestora.
Viaţă cazonă
„Ei trebuie să uite numerele de telefon şi adresele celor dragi, să nu mai calce vreodată prin cazinouri, localuri, bordeluri şi alte locuri publice, dar dubioase, în care există şanse sporite să apară şi interlopi. Vacanţele - dacă aşa se vor mai putea numi perioadele de relaxare - le vor face în locuri foarte sigure, care presupun - implicit - şi o reducere a posibilităţilor de distracţie. Aşa că, înainte de a semna contractul cu ONPM în schimbul declaraţiei lor, trebuie să fie în stare să-şi închipuie cum vor rezista, peste ani, la un stil de viaţă aproape cazon”, mai arată Tudorel Butoi.
FACILITĂŢI
Siguranţă, alt job şi pază la domiciliu
- protecţia datelor de identitate şi a declaraţiei acestuia;
- ascultarea martorului protejat de organele judiciare, sub o altă identitate decât cea reală sau prin modalităţi speciale de distorsionare a imaginii şi vocii;
- protecţia martorului aflat în stare de reţinere, arestare preventivă sau în executarea unei pedepse privative de libertate, în colaborare cu organele care administrează locurile de deţinere;
- măsuri sporite de siguranţă la domiciliu, precum şi de protejare a deplasării martorului la şi de la organele judiciare;
- schimbarea domiciliului, identităţii şi a înfăţişării;
- ecalificarea profesională;
- asigurarea locului de muncă;
- asigurarea unui venit până la găsirea unui loc de muncă.
Recomandările noastre
