Săptămâna luminată este prima săptămână care urmează după Învierea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În tradiția greacă se mai numește și Săptămâna reînnoită pentru că întreaga creație este reînnoită prin Domnul Iisus Hristos. Se termină în duminica următoare, numită Duminica Tomii
Săptămâna care urmează după Învierea Domnului Iisus Hristos este cunoscută în popor ca Săptămâna Luminată. În popor există credinţa că, odată cu Învierea Domnului Iisus Hristos, se deschid porţile raiului pentru sufletele păcătoşilor reţinute în iad, de la Adam şi până la cea de-a doua venire a Mântuitorului. Uşile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii.
Pe vremuri, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști, iar cei botezați erau numiţi „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna următoare.
Tot în Săptămâna Luminată se țin și slujbe care încep prin cuvintele „Veniţi de luaţi lumină”. Din noaptea Învierii şi până la Înălţarea Domnului la cer, în Biserică se cântă „Luminează-te, luminează-te noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit”. Toate cântările şi citirile din această perioadă a Săptămânii Luminate fac referire directă la Învierea din morţi a Mântuitorului.
Slujbele din Săptămâna Luminată se ţin cu uşile larg deschise.
Tradiții și obiceiuri în Marțea Luminată
Tradiția spune că în Marțea Luminată este bine să ne vizităm rudele și prieteni, obicei numit și „Umblatul cu pasca“. În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiesc să dăruiască naşilor nu numai pască, ci şi colaci. În Moldova, în ziua a treia se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui.
Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Se spune că acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot să meargă la biserică. De asemenea, tradiția mai spune că nu se spală și nu se face curat.