Inginerul Simion Dascălu – pilot de aviație civilă și inventator – își dispută în instanță cu Institutul Național de Cercetare Dezvolare pentru Microtehnologie – IMT drepturile de proprietate intelectuală pentru o invenție care ar putea putea trimite o tehnologie românească pe Marte.

„Noi am făcut un sistem care să protejeze ceva important, o stație spațială, de particule și meteoriți care vin cu viteză de 20-30 de ori mai mare decât viteza glonțului, care e undeva la  2,2 MACH sau 2.500 km/h”, explică inginerul care poate rescrie istoria planurilor destinate planetei Marte.

Cu alte cuvinte, Simion Dascălu este românul care a inventat un scut care protejează navetele spațiale de micro-meteoriți sau alte particule, cum ar fi deșeurile spațiale. Agenția Spațială Europeană (ESA- European Space Agency) urma să folosească invenția într-o misiune către Marte.

„Tehnologia urma să fie folosită, doar că ne-am oprit la jumătate de drum. Așa cum era stabilit prin programul de finanțare, proiectul urma să își găsească locul în viitoarea misiune a Agenției Spațiale Europene și chiar și-a găsit locul în viitoarele misiuni spre Marte, mai exact dinspre Marte spre Pământ că trebuia să asigurăm scutul de protecție la capsula cu mostre care urma să se întoarcă pe Pământ.

Din motive care n-au depins nici de noi, nici de Agenția Spațială Europeană – dincolo de povestea cu litigiul – s-a întâmplat un accident cu una dintre sondele Ageniței Spațiale Europene și a fost o perioadă când s-a suspendat programul. Agenția Spațială Europeană încercă să reia programul respectiv și atunci e nevoie de rezolvarea situației juridice”, a declarat inginerul Simion Dascălu pentru EVZ.

Numai că între firma lui Simion Dascălu și Institutul cu care aceasta colabora a intervenit un conflict juridic pe drepturile de autor cu privire la invenție, adică Microshields – scutul care protejează vehicului spațial de micro-meteoriți. „Furtul s-a întâmplat în perioada 2012-2013 iar firma a fost blocată în 2014”, ne spune Simion Dascălu

Astfel, nuvela SF  s-a transformat într-o veritabilă poveste românească, a cărui epilog va fi decis în instanță. Simion Dascălu își dispută „paternitatea” invenției cu institutul cu care colabora pentru a o pune în practică.

„Așa se întâmplă: faci o cerere de finanțare și chiar dacă ai ideea mai stai puțin, un an sau doi, să vezi ce rezultă din cercetare ca să faci corect, la nivelul tehnologiei respective”, spune Simion Dascălu despre proiectul care vizează planeta Marte.

L-am întrebat pe inginerul Simion Dascălu dacă a înregistrat pe numele lui invenția la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM).

„Nu, nu am înregistrat-o, că asta s-a întâmplat: înainte să apucăm să o înregistrăm ne-am trezit cu un domn de la Institutul cu  care colaboram că s-a dus el, repede. Păi…în contract ce scrie? Că sunt ale mele. Contractul era clar stabilit de la început. Eu sunt autorul acelei publicații, eu am făcut prezentarea. Autorul este întotdeauna cel care prezintă public prima dată. Ori, nimeni n-a făcut și nimeni n-a vorbit niciodată despre așa ceva. Eu am prezentat invenția pentru prima oară la Agenția Spațială Europeană în 2006, la Paris am fost în 2011, iar <întâmplător> invenția face obiectul unui proiect  al Comisiei Europene care a fost înregistrat în 2012. Dacă este deja un proiect înregistrat la Comisia Europeană de ce s-au apucat să copieze un proiect al Comisiei Europene? De ce nu l-ați întrebat pe cel care l-a depus? Eu, Simion Dascălu, l-am depus. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să mă duc la directorul de la Institutul respectiv și să-i spun: vorbește cu omul și retrageți invenția. N-au vrut. Am spus că au șase luni să resolve problema, nu ai rezolvat, te-am dat în judecată și te pun să plătești. Daunele acum sunt de 45 de milioane de euro”, ne-a declarat inventatorul român.

„În momentul ăsta pe drepturi de proprietate intelectuală este jale. Avem judecători care habar nu au, nu știu ce înseamnă marcă, avem avocați care nu știu așa ceva, consilieri juridici care mai lucrează și în cercetare, la Ministerul Educației. Efectiv unul din lucrurile pe care nu le avem deloc este evaluarea proprietății intelectuale și a celei industriale. În cadrul firmei mele, noi asta făceam și probabil că deranjam”, conchide Simion Dascălu.

Institutul Național de Cercetare Dezvolare pentru Microtehnologie a arătat în documentele depuse la dosarul cauzei că European Business Innovation & Research Center (EBIC), firma lui Simion Dascălu, este în faliment, astfel că nu ar trebui să fie parte în proces. Totuși, Institutul îi recunoaște lui Simion Dascălu calitatea de inventator.

„Reclamanta EBIC se află în procedura de faliment, având astfel capacitatea de exercițiu redusă la acele acte și fapte necesare în vederea lichidării și radierii, acte și fapte printre care evident că nu se numără disputele cu privire la brevete sau pretinse drepturi de autor. (...) În subsidiar, și în măsura în care analiza suplimentară a calității procesuale active a persoanelor fizice cu privire la unele capete de cerere ar putea fi făcută prin raportatea la calitatea de autor/inventator, vă rog să observați că singura persoană care poate pretinde drepturi derivate din aceste calități (sigur, în măsura în care nu le-a înstrăinat deja) este Simion Dascălu”.

 La începutul lunii aprilie, Curtea de Apel București nu i-a dat câștig de cauză lui Simion Dascălu și firmei sale. Inventatorul poate ataca soluția cu recurs.

„Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi constată că Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Cercetării şi Inovării nu au calitate procesuală în prezentul apel. Respinge apelurile ca nefondate. Cu drept de recurs în 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Curtea de Apel Bucureşti”, este minuta Curții de Apel București.

Anterior, Tribunalul București a hotărât: „ Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Cercetării şi Inovării Respinge acţiunea introdusă împotriva pârâtului Ministerul Cercetării şi Inovării ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală activă Respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată împotriva pârâtului Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie – IMT Bucureşti INCD Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare”.