Ministrul Muncii Marius Budăi, a declarat că nu s-a discutat până în prezent vreo impozitare suplimentară a pensiilor speciale.
Anterior, ministrul a dat asigurări că viitoarea reformă va introduce echitatea în sistemul de pensii publice. Profitând de anumite prevederi legale date special pentru ei, magistrații reușesc „să-și facă”, în ultimele luni de activitate pensii speciale mult peste salariile pe care le-au obținut de-a lungul anilor. Guvernul trebuie să prezinte o soluție în privința reformării pensiilor speciale până la finalul acestui an, pentru a nu pierde fondurile din PNRR.
„Nu am avut încă această discuție (supraimpozitarea pensiilor speciale - n.r.) și această variantă este o discuție care excede prevederilor din PNRR. Proiectul lucrat de Ministerul Muncii împreună cu ministerele de resort nu are în acest moment prevederi de fiscalitate, pentru că nu avem acest lucru cuprins în PNRR și în reforma pensiilor”, a spus ministrul, luni, la A3 CNN.
Legat de reforma privind pensiile speciale, Marius Budăi a declarat că poartă discuţii cu reprezentanţii Băncii Mondiale şi cei ai Comisiei Europene.
„Am prezentat timp de o oră proiectul de lege și l-am dezbătut articol cu articol. Proiectul de lege prevede exact ce spune PNRR, și anume reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, așa cum se comunică în spațiul public, reducerea a ceea ce înseamnă cheltuieli per total și, bineînțeles, aspecte legate de perioade asimilate sau nu sau de un stagiu de cotizare. În PNRR este scris foarte clar stagiul de cotizare minim similar cu stagiul minim din sistemul public de pensii.
Sunt prevederi pe care vi le voi comunica în mod transparent și cât mai clar la finalul discuțiilor cu Banca Mondială și cu Comisia Europeană. Atunci când vom avea forma finală agreată și cu Comisia Europeană, va fi depus proiectul de act normativ în Parlamentul României pentru dezbatere. Liderii coaliției, președintele PSD Marcel Ciolacu și premierul Nicolae Ciucă, au fost extrem de fermi și de clari că nu va fi o ordonanță de urgență. Am explicat acest lucru Comisiei Europene. A apreciat Comisia Europeană acest mod de abordare și acest mod de lucru în primul rând", a mai spus Marius Budăi.
Trei tipuri de salarii minime în România
Guvernul a decis în mod oficial ca salariul minim să fie majorat la suma de 3.000 de lei, din care 200 de lei nu vor fi impozitați, începând cu 2023. Acest lucru înseamnă o creștere de 17,6% față de salariul minim din acest an. Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social a ajuns la un acord cu privire la un salariu minim în construcții. Acesta va fi, începând cu anul 2023, în valoare de 4.000 de lei.
Salariul minim brut este de 2.550 de lei în prezent. Acest lucru înseamnă că angajatul primește doar 1.524 de lei. Este important de precizat că 1,3 milioane de angajați din România primesc salariul minim pe economie. În urma deciziei Guvernului, angajații din România vor primi în mână un salariu minim de 1.863 de lei.
Totuși, decizia Executivului aduce probleme pentru unii angajatori. Este vorba de salariile a doi angajați din aceeași companie. Dacă unul dintre ei primește salariul minim brut de 3.000 de lei, iar celalalt are venitul lunar de 3.100 de lei, cel de-al doilea ar avea un venit net de 1.830 de lei, mai exact sub cel care are salariul minim. În acest caz, angajatorul va trebui să găsească o soluție pentru a echilibra situația.