Marile întrebări politice ale lui 2014. Ce nu știm acum, dar vom afla până la finalul anului
- Laura Ciobanu
- 5 ianuarie 2014, 00:02
PSD și PNL: împreună sau separat? Vom avea o nouă Constituție? Se mai face regionalizarea sau USL va abandona proiectul? PDL se va reapropia de Traian Băsescu sau ruptura se va adânci? Iată numai câteva întrebări la care vom afla răspunsul în anul care a început.
1. USL: împreună sau separat? Certurile din USL, care au izbucnit odată cu intrarea în noul an, par să indice o ruptură inevitabilă. Rămâne de văzut însă când, în funcție de felul în care populația va reacționa la facturile din iarnă și la noile scumpiri de la 1 ianuarie. Vicepreședintele PSD Gabriela Firea a vorbit public despre o ruptură în martie, astfel încât partidele să aibă timp să se pregătească de europarlamentare. O altă variantă ar fi utilizarea alegerilor europarlamentare - unde cele două partide participă separat - ca test al forței electorale al fiecăruia, în funcție de care să se ia decizii. Există și ipoteza în care cele două partide vor rămâne împreună, dacă erodarea la guvernare a lui Victor Ponta se va dovedi prea abruptă sau dacă la europarlamentare liberalii vor obține un scor sub cel preconizat de Crin Antonescu, adică 25%. 2. PDL sau PNL, bătălia pentru locul doi. Știm cine este pe primul loc în sondaje, și anume PSD. Cine ocupă însă locul doi: PDL sau PNL? Sondajele arată cele două partide umăr la umăr, undeva între 18 și 20%. Un prim test îl vor constitui alegerile europarlamentare din mai. Miza este cu atât mai mare cu cât ambele se luptă pe electoratul de dreapta, iar o poziționare favorabilă a unuia sau a altuia s-ar putea contabiliza în voturi în plus la prezidențiale. 3. Vom avea o nouă Constituție? În contextul în care PSD și PNL iau în calcul candidaturi separate la prezidențiale, nimeni nu mai vrea, dintr-odată, să ciuntească din atribuțiile președintelui României, așa că nu e de mirare că proiectul de modificare a Constituției, nășit în vară de Crin Antonescu, a fost uitat în sertare toată sesiunea parlamentară trecută. Cel mai probabil acesta nu va ajunge să fie supus referendumului în acest an, dar va fi folosit de USL ca o temă de campanie anti-Băsescu. Uniunea va încerca astfel să-și conserve voturile amintind electoratului de adversarul comun, chiar dacă acesta nu mai candidează. 4. PDL - cu Băsescu sau fără? Va continua PDL politica de îndepărtare de șeful statului începută odată cu venirea lui Vasile Blaga în fruntea sa sau va încerca o împăcare cu președintele? Și în această ecuație, rezultatul de la europarlamentare ar putea juca un rol important. Dacă PDL s-ar clasa pe locul trei, sub PNL, aceasta ar putea duce la îndepărtarea lui Vasile Blaga din fruntea partidului, acesta fiind principala piedică înspre o reconciliere cu șeful statului. 5. Va continua USL asaltul la adresa Justiției? Superimunitatea aleșilor este la mâna Curții Constituționale, unde însă raportul de forțe s-a schimbat, în favoarea USL, după ce senatorul PSD Toni Greblă a ajuns judecător la CCR. Mai rămâne apoi ca președintele s-o retrimită parlamentului. Legea amnistierii a fost retrimisă la Comisia juridică a Camerei Deputaților, de unde se va reîntoarce pe 1 februarie. Este evident că PSD vrea să vadă intrate în vigoare toate aceste modificări. Dacă acest lucru se va întâmpla sau nu depinde foarte mult de PNL, care s-a opus public celor două proiecte și de Victor Ponta, care a dat semne că nu și le-ar asuma dacă e să plătească electoral pentru ele. 6. Cine va liderul Dreptei? Emil Boc? Crin Antonescu? Un candidat al Dreptei? Sau tot Traian Băsescu? Pe partea dreaptă a eșichierului politic lucrurile sunt neclare. Dacă este limpede că despre unitatea Dreptei nu se poate vorbi înainte de europarlamentare, orgoliile punând cruce oricărui proiect comun, rămâne de văzut dacă scrutinul din primăvară va funcționa ca un duș rece necesar. Revenirea în politica mare a lui Emil Boc ar putea duce la unirea partidelor de dreapta, dar fostul premier este mulțumit ca primar al Clujului și nu pare dispus deocamdată să se lase atras în competiția din 2014. Rolul de lider al Dreptei ar putea fi preluat de Crin Antonescu, care face eforturi uriașe să atragă către sine electoratul lui Traian Băsescu. Politicieni ca Mihai Răzvan Ungureanu sau Cătălin Predoiu își vor juca și ei cartea în 2014, ambii anunțându-și ambițiile prezidențiale. 7. Acciza suplimentară la combustibili, amânare sau păcăleală de 1 aprilie? Ca să aibă bugetul pe 2014 aprobat, premierul Victor Ponta a negociat cu președintele Traian Băsescu o amânare cu trei luni a majorării accizei la combustibili. Peste trei luni vom asista la o reluare a războiului între palate, la o nouă explozie a prețurilor, ca urmare a noii majorări sau la o renunțare tacită a premierului? Prins între cererile de fonduri venite din partea baronilor locali gata de campanie și îndârjirea cu care Băsescu a anunțat că se va opune acestei măsuri, Ponta va avea de rezolvat o ecuație complicată. 8. Descentralizarea, proiect pilot. De la 1 ianuarie începe transferul către autoritățile locale a unor atribuții deținute până anul trecut de ministere. Dacă în urma acestuia cetățenii vor beneficia de servicii mai bune sau va rezulta mai întâi un haos administrativ se va vedea în 2014. Tot acum vom afla dacă acest transfer făcea într-adevăr parte dintr-un proiect mai mare gândit de USL sau dacă a fost doar o strategie a vicepremierului Liviu Dragnea de a conferi mai multă putere baronilor locali. 9. Va avea Ponta curajul să candideze la Președinția României? Indiferent de calculele electorale de un fel sau altul, de erodarea la guvernare sau de relația cu PNL, răspunsul la această întrebare va fi definitoriu pentru cariera viitoare a șefului PSD. La finele lui 2013, acesta a reușit să se branduiască drept un politician fără îndrăzneală, care nu-și asumă măsuri impopulare sau controversate și cedează în fața președintelui Traian Băsescu. Neasumarea unei candidaturi la Cotroceni, indiferent de motive, va face ca această reputație să se consolideze.