Marian Munteanu a participat, în anii ’90, la întruniri legionare

Marian Munteanu a participat, în anii ’90, la întruniri legionare

În calitate de lider al Mișcării Pentru România, fostul simbol al Pieței Universității a luat parte la un eveniment unde se ascultau înregistrări cu îndemnuri ale „Căpitanului” Zelea-Codreanu și imnul „Sfântă tinerețe legionară”

Ciprian Rădăvoi, reporter la secția Politic a „Evenimentului zilei”, relata în perioada 1993-1994, despre o întrunire a Mişcării Pentru România - un partid al cărei lider era Marian Munteanu - în cadrul căreia au fost ascultate un mesaj al lui Corneliu Zelea Codreanu şi mai multe cântece legionare. Acest tipic de organizare era specific MPR, un partid creat de Marian Munteanu după evenimentele din iunie 1990, pe structura Ligii Studenților din România.

La adunare a luat cuvântul și actorul Ernest „Bădia” Maftei

Marian Munteanu, alături de cei 500 de participanţi, a ascultat în picioare „Sfântă tinereţe legionară”, imnul Gărzii de Fier şi al Căpitanului, iar actorul Ernest Maftei, fost șef de cuib legionar, a ţinut să spună că în anii 1940 a fost „şef de frăţie de cruce în Bacău” cu câţiva dintre legionarii mai bătrâni prezenţi la eveniment. „Evenimentul zilei” mai scria că „Bădia” s-ar fi declarat de acord cu asasinarea lui Armand Călinescu, „un mason comunist”, şi cu cea a lui I.G. Duca, „care vroia să vândă ţara trusturilor evreieşti”. Manifestarea de la Bucureşti fusese precedată de una asemănătoare la Iaşi.

Ne puteți urmări și pe Google News

MPR – o organizație după tipicul legionar

O conferință „Mișcarea legionară și Mișcarea Pentru România - asemănări și deosebiri”’, a fost unul din momentele remarcate de cotidianul EvZ în perioada 1993-1994, când activitatea politică a lui Marian Munteanu era marcată de președinția MPR. O organizație politică cu accente naționaliste puternice și care promova, uneori mai discret, alterori mai pe față ideologia și simbolurile Mișcării Legionare condusă de Corneliu Zelea Codreanu. În cadrul acestei conferințe, Marian Munteanu a admis că „există asemănări, dar numai cu privire la forma de organizare și poziția față de tradițiile românești”.