Maria Filotti și vraja artei dramatice. Puțini știu că marea brăileancă trebuia să fie avocat sau magistrat. Înzestrată natural pentru teatru, se va dedica pentru aproape cinci decenii scenei.

Maria Filotti își leagă destinul de două nume grele: Ștefan Sihleanu, un mare universitar și Aristizza Romanescu o mare stea a artei dramatice și pedagogiei artistice.

Maria Filotti - enigmatică asemei apei Călmățuiului

Maria Filotti s-a născut la 9 octombrie 1883, într-o așezare de pe malul Călmățuiului. Râu cu nume de origine cumanică, acesta era când secat când vijelios făcând inundații în satul Batogu din comuna Cireșu, nu departe de Brăila. Firea acestei ape curgătoare a fost ca firea artistei. A fost o extraordinară inovatoare în arta rolului psihologic.

Nimeni nu și-ar fi imaginat că tânăra Maria va deveni o stea de teatru și chiar de film, la începuturile cinematografiei românești. Studiase filologia clasică la o școală de fete privată, fondată de greci, cei ce dominau viața culturală și economică a Brăilei. Universitarul Ștefan Sihleanu a fost Președintele Comisiei de finalizare a studiilor  (ea a susținut Bacalaureatul la Liceul I.C. Massim) care i-a evaluat cu „excepțional” lucrarea ei de absolvire dedicată operei lui Dimitrie Cantemir.

Sihleanu era Directorul Teatrului Național. Maria Filotti mărturisise că teatrul o atrăgea din școala primară dar că familia sa o vedea avocată. De aceea, s-a și înscris la Facultatea de Drept  și Litere din București. Pe ascuns, Sihleanu i-a dat sfatul să încerce și la Conservatorul de Artă Dramatică. Aici, Maria Filloti a studiat cu Aristizza Romanescu

Maria Filotti - triumful talentului

Marea stea renunță la studiile de Drept în 1906. Aristizza Romanescu va fi aceea care va orchestra o intrigă prin care Maria Filotti va fi lăsată de familie să se dedice scenei. Maestra știa că Teatrul din Craiova, mergând spre Iași, urma să treacă prin Brăila, venind dinspre Buzău, pentru un spectacol.

Maria a jucat iar la final, tatăl ei a fost încântat de aplauzele primite de fiica sa. Piesa de absolvire a Mariei Filotti a fost „Phedra”.  În 1906, primește un ajutor de la Sihleanu care convinge conducerea Teatrului din Iași să o ia în echipa de actori. Actrița nu abandonase studiile de Litere și se transferă de la București, la Iași.

Palmares de neegalat

A jucat în nu mai puțin de 167 piese de teatru. În 45 dintre ele, a fost distribuită în roluri principale. A jucat în trei filme, ”Independența României” în 1912 în rolul unei țărănci, un proiect rămas neterminat din 1920, „Pe valurile fericirii” și „Visul unei nopți de iarnă” din 1946, în rolul Natalia Panait.

Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 emis de Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, a decernat marii stele a teatrului românesc Maria Filotti  titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”.

Un film documentar de 30 minute  a fost regizat de Savel Știopul și s-a numit Amintirea unei artiste. Filmul a avut premiera în 1957, fiind realizat în memoria marii actrițe care a decedat la București, la 5 noiembrie 1956.