De 3 ani, Evenimentul zilei urmărește cazul unei minore inclusă de un procuror DIICOT într-un dosar de corupție. Fetița avea atunci aproape 12 ani, era în clasa a VI-a. La data faptelor din dosar nici nu era născută. Nici până azi, Maria nu a scăpat de calvar. S-a adresat acum și Consiliul pentru Combaterea Discriminării.

Fetița e acum adolescentă, are spre 15 ani. Singurii care i-au protejat identitatea am fost noi, jurnaliștii. În dosarul procurorului, numele ei a fost la rând cu o serie de inculpați, persoane importante și influente din fosta conducere a trustului Realitatea, perioada 2003-2011.

Toate aceste persoane, acuzate inițial de fapte de mare corupție, au dispărut, s-au găsit soluții pentru toți. Au rămas să răspundă doar tatăl, mama, bunica și Maria, plus încă o persoană. Pe listele de la instanțe, fiindcă dosarul a ajuns și pe masa judecătorilor, numele Mariei e prezent, iar în dreptul lui e trecută litera „L”. Adică e judecată în stare de libertate. La cei arestați, grefiera scrie litera „A”.

Vi se pare incredibilă povestea? După ce ați văzut cum au fost arestate femei gravide, ulterior achitate de instanțe? Sau avocați ținuți în arest sau condamnați abuziv? Cui să-i pese că un copil face petiții peste petiții, scrie Parlamentului European, dă interviu unui jurnalist de la BBC care i-a aflat povestea din evz.ro?

Maria este o fată deșteaptă, învață foarte bine, vorbește engleza aproape de perfecție. Iar ultimii ani în care a fost nevoită să vadă o anumită parte a justiției au ambiționat-o teribil. Citiți mai departe, ca să vedeți cum o consemnare a unui procuror într-un rechizitoriu a putut răvăși viața acestei copile dependente de insulină de la vârsta de 1 an.

Cum s-a rostogolit abuzul asupra minorei ani de zile

Povestea a început după ce procurorii DIICOT Marius Voineag și Gabriel Cristian au dispus, printr-o Ordonanță din 12.06.2017, efectuarea în dosarul 195/D/P/2011 (privind delapidări din Trustul Realitatea TV) a „unei expertize tehnco-științifice financiare cu privire la transferurile interbancare și stabilirea legăturilor financiare dintre sumele de bani încasate. Tată Mariei lucrase în acel trust.

Raportul de constatare tehnico-științifică arată, printre altele, că în cazul Mariei „din analiza documentelor aflate la dosarul cauzei nu au fost identificate extrase de cont privitoare la această persoană” sau că „pentru perioada 01.01.2005 – 31.12.2012 nu sunt informații cu privire la operațiunile efectuate prin intermediul conturilor bancare”. De remarcat că în 2005 Maria nici nu se născuse!!!

De la acel moment, însă, minora Maria apare ca adult în toate documentele încheiate de procurorul de caz Marius Voineag, iar mai târziu în citații, afișări etc de la instanțele de judecătă.

Și totuși, în ciuda petițiilor, reclamațiilor, sesizării procurorului general, articolelor de presă, abuzul asupra minorei s-a rostogolit precum un uriaș bulgare de zăpadă.

Procurorul Marius Voineag a menționat-o în rechizitoriu pe Maria ca adult, printre inculpații directori generali și administratori de firme, i-a calculat ,,venituri’’ și ,,salarii’’.

Dosarul a trecut apoi la judecatorul Valentin Bădița care a citat-o continuu ca și adult și nu prin reprezentant legal cf. art. 257 alin.(6) Cpp. Într-o citație, Maria e amenințată cu aducerea cu mandat în caz de neprezentare. Judecătorul a refuzat să o citeze ca minor, după nenumărate cereri ale avocatei. Aceasta s-a adresat Curții de Apel, sperând ă găsească dreptatea.

Ore niciun magistrat dintre toți cei sesizați nu și-a amintit de ce articolul de lege care spune că „În toate acțiunile care privesc copiii, întreprinse de instantele judecătorești, de autoritățile administrative sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala’’?

Ce spune mama Mariei despre ce s-a întâmplat la instanțe

Din cauza pandemiei, n-am putut fi prezenți la niciun termen de judecată. Am rugat-o pe mama Mariei să ne relateze cele mai importante aspecte petrecute în sălile de judecată.

„Inutil am solicitat să i se schimbe calitatea care apărea pe portalul instanțelor, aceea de ,,intimat’’ ( pârâtă), ea avand doar calitatea de parte interesată. Am considerat degradant și umilitor tratamentul la care un copil este supus chiar de către o instanță de judecată a unei Curți de Apel dintr-o capitala europeană care se vrea partener al unei justiții europene.

Ceea ce s-a întâmplat în sala de judecată la Curtea de Apel a fost de neimaginat.

Maria s-a prezentat cu încredere la termenul din 23.11.2021, avand dreptul de a fi ascultată, cf.art.29 din Legea protecției drepturilor copilului 272/2004.                                                                            Spera ca în sfârșit cineva va respecta legea în cazul său, își va recăpăta copilaria odată cu terenul său, cumpărat de tată pentru operația la pancreas pe care o poate face numai în străinătate...

Și a ajuns la completul CAB, având în componență o șefă de secție care ne-a dat o speranță!

Din păcate aici Maria a asistat la ceva ce nu are nicio legătură cu ceea ce știa un copil de 14 ani despre ,,onorata instanță’’. Avocații amenințați fără niciun motiv, tata umilit și oprit să vorbească pentru copilul său, așa cum legea-i dădea dreptul în calitate de reprezentant legal, documentele medicale ale Mariei refuzate, avocatul Filipoiu Claudiu, umilit de instanță când a afirmat că pentru prima dată în cariera dumnealui vedea o instanță care nu primea documente medicale...

Bunica Mariei, de 74 de ani, soție de veteran de război dată afară cu gardianul din ordinul judecătorului Bogdan Voinescu. I-a strigat gardianului „Dați-o afară!” atunci când bătrâna și-a ,,cerșit’’ cu lacrimile în ochi dreptul de a vorbi, potrivit dreptului său constituțional, dar și dreptului Uniunii Europene.

Acum vreau să depun pentru Maria, o acțiune la CEDO, dar suntem blocate de refuzul aceluiași complet de a ne elibera copia înregistrării ședinței publice de judecată , avand acest drept cf. art. 369 alin.6 Cpp. De ce oare ni se refuză încă un drept? Dacă ședința de judecată s-ar fi desfășurat conform legii, dacă s-ar fi ținut seama măcar de faptul că în sala se afla un copil bolnav căruia-i scade glicemia la stres, până la comă, cu siguranță o instanță de judecată nu s-ar fi opus încă unui drept dat de legiuitor!”, ne-a relatat mama Mariei.

Ultimul demers, încă o intervenție ciudată

Ceva se află în spatele acestor decizii (sau indecizii) ale magistraților, dacă există atâtea măsuri abuzive împotriva acestui copil. Ultimul demers al mamei are și acesta parte de o ciudățenie.

Femeia a făcut o sesizare împotriva judecătorului Valentin Bădiță de la TMB, care a citat-o de mai multe ori ca adult pe minoră și a refuzat să soluționeze cererea Mariei de eliberare de sub sechestru a terenului donat de tată. Sesizarea a fost depusă la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

Dosarul de la CNCD, cu numărul 522/2021, are termen marți, 11 ianuarie.  Surpriză mare! În loc ca judecătorul să trimită răspuns cu explicații către CNCD, acesta vine din partea președintei Tribunalului București. Ea a pus concluzii în numele judecătorului cauzei, atașând chiar și o soluție a Inspecției Judiciare fără nicio legătură cu minora și nici cu dosarul.

Aflăm că CNCD a citat-o în cauză pe președinta TMB, de parcă judecătoarul Bădiță n-ar putea să-și susțină deciziile cu privire la minora Maria sau șefa i-ar fi dictat să o discrimineze pe copilă. Total atipic pentru acest Consiliu.

Mama Mariei spune, și probează cu înscrisuri, că președinta TMB a pus concluzii dintr-ul alt dosar și nu în cel pentru care Maria și ea a sesizat CNCD.

Multe lucruri stranii se întâmplă în acest dosar și nimeni dintre capii Justiției, minți luminate, nu se sesizează ce este cu cazul acestei fetițe care, în urmă cu aproape 3 ani a scris Parlamentului European despre abuzul la care e supusă.

Ceva bun tot s-a întâmplat! La CNCD, Maria a fost citată ca minoră, asistată de mama sa.