ILSOLE24ORE (Italia), 6 iunie 2021 - Zilele trecute au început lucrările la unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură europeană: canalul Seine-Nord Europe, care ar trebui să fie terminat până în 2028.
Cursul de apă, lung de o sută de kilometri, trebuie să lege bazinul Senei de rețeaua fluvială din Belgia și Olanda. Proiectul are implicații economice și de mediu și ar putea perturba activitatea porturilor din Oceanul Atlantic și Marea Nordului.
„Pe frontul transportului pe apă, în prezent, Parisul este izolat de centrul industrial al Europei de Nord, unde rețeaua fluvială centrată pe Rin și Meuse este activă de ceva timp - explică Mathieu Strale, cercetător în geografie la Université Libre de Bruxelles ( ULB). Obiectivul este acela de a include regiunea Ile de France în rețeaua de transport pe apă a Benelux ".
Un proiect în valoare de peste 5 miliarde de euro
Proiectul prevede investiții de 5,1 miliarde de euro, din care 2,1 miliarde din fonduri europene. Scopul este crearea unei autostrăzi fluviale între Le Havre, Paris, Liège și Anvers. Canalul în construcție lung de 107 kilometri urmează să facă legătura între Compiègnes și Aubencheul-au-Bac, traversând patru departamente franceze. Practic, lucrările de infrastructură trebuie să servească la conectarea bazinului Senei cu bazinul Schelde. Proiectul prevede șapte ecluze și 63 de poduri, printre care trei poduri de canal, dintre care unul - lung de 1.330 metri - va fi folosit pentru a traversa Somme.
În prezent, bazinul Senei este destul de izolat, fiind conectat la rețeaua fluvială franceză și europeană numai prin râuri mici și canale înguste. Prin urmare, obiectivul este acela de a degaja traficul prin construirea unei căi navigabile care să permită tranzitul celor mai mari barje, cele de până la 185 de metri lungime, 11 lățime, capabile să transporte până la 4.400 tone de mărfuri.
În Belgia, inițiativa este privită favorabil. Portul Anvers, al doilea din Europa după Rotterdam, vrea să profite de pe urma acestui proiect. Purtătorul de cuvânt Lennart Verstappen explică: «Susținem cu tărie utilizarea navigației interne (...) Având în vedere importanța regiunilor franceze din nord și a Parisului pentru Anvers, sperăm că această conexiune poate fi realizată în viitorul apropiat (...) Construcția noului canal ar putea da un impuls semnificativ volumelor de barje între aceste regiuni și Anvers».
În ultimii ani, porturile franceze au împiedicat nașterea canalului, îngrijorate de puterea concurenților din Europa de Nord, obişnuindu-se cu ideea de-abia recent. Într-un interviu acordat ziarului Ouest France, Daniel Havis, viitorul președinte al consiliului de supraveghere al consorțiului Haropa, care reunește porturile Le Havre, Rouen și Paris, s-a declarat optimist: «Nu are sens să fim împotriva canalului. Depinde de noi să fim mai buni fără să așteptăm punerea sa în funcțiune».
În acest sens, Strale, cercetător la ULB, notează că „noua cale navigabilă ar putea facilita transportul cerealelor de la Paris spre nord sau a substanțelor chimice de la Anvers spre sud”. Într-un context economic sumbru, proiectul canalului este o oportunitate de a sprijini economia regiunii Hauts de France, un centru industrial, agricol și logistic care, potrivit celor mai optimişti, după pandemia din ultimele luni, ar putea profita de repatrierea unor lanțuri de producție. (Rador)
https://www.ilsole24ore.com/art/il-super-canale-senna-che-colleghera-parigi-nord-europa-AEDAsqM