Germania este presată din toate părţile să accepte o parte din povara altor ţări europene.
Summitul informal al UE, care începe astăzi la Bruxelles, se anunţă a fi o "încleştare a titanilor" între cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi noul preşedinte francez François Hollande. Cel mai important subiect va fi emiterea obligaţiunilor pan-europene pe care Franţa le-a propus încă din "era Sarkozy", şi cărora Germania li se opune vehement. Varianta preşedintelui francez este de a renunţa la politica de austeritate în favoarea impulsionării creşterii, printr-o îndatorare mai mare.
Statele din zona euro ar urma să nu se mai împrumute separat, ci prin emisiuni comune, la acelaşi cost pentru toate. Pentru economiile mai slabe, iniţiativa este aur curat. Spania plăteşte 6,2% pe an dobândă la titlurile de stat pe 10 ani, Italia 5,6%, iar Grecia ar plăti 30%, dacă ar fi nevoită să ia bani din piaţă. Germania e la polul opus, putându-se împrumuta la doar 1,47%, la jumătate chiar şi faţă de Franţa. Dobânda unei emisiuni de obligaţiuni comune ar fi, probabil, undeva la mijloc. Partizani chiar şi din afara UE
Cu alte cuvinte, restul lumii încearcă să pună în cârca Germaniei o parte din povara costului datoriilor, iar aceasta, evident, refuză înţelegerea, invocând argumente precum posibilitatea ajungerii la o "salvare continuă" pentru ţări indisciplinate fiscal, ca Grecia. Este posibil, totuşi, ca Angela Merkel să nu aibă de ales, fiind înconjurată de partizani ai eurobondurilor. În afară de Hollande, pentru această variantă optează şi Italia, Spania, Slovacia, iar mai nou chiar şi premierul britanic David Cameron a susţinut cauza Franţei, deşi ţara sa nu se află în zona euro.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a publicat un raport în care susţine varianta emisiunii comune de bonduri, iar directoarea FMI, Christine Lagarde, s-a declarat în favoarea acestei variante. Ultimul şi cel mai impozant partizan al ideii este preşedintele american Barack Obama, care s-a arătat îngrijorat de efectele crizei din Grecia asupra Americii şi a susţinut punerea accentului pe creştere economică, nu pe austeritate. În aceste condiţii, singurii susţinători ai poziţiei Germaniei au rămas Finlanda şi Olanda. Citiți și:
- Spania, noua piatră de gâtul Zonei Euro