Omul aruncat timp de 12 ani în închisoare pentru o crimă pe care nu a comis-o a cerut ajutorul presei, în anul 2004, printr-o scrisoare. În acea depeşă a ultimei speranţe, el îşi spunea povestea şi îi descria pe cei care l-au aruncat după gratii şi pe cei care i-au refuzat dreptul la libertate.
"Evenimentul zilei" a aflat de la avocata Liliana Clima, cea care l-a apărat pe gorjeanul acuzat că a violat şi ucis o minoră, drumul lung şi plin de nedreptăţi pe care a trebuit să îl parcurgă acest om până să fie pus în libertate. Blestemul de lângă Valea Rea În vara anului 1992, mai exact, pe 16 iunie, pe raza comunei Pojogeni, judeţul Gorj, a fost găsit trupul neînsufleţit al unei fetiţe de 13 ani. Martorii acelui îngrozitor eveniment povestesc că Mioara Gherasie era abandonată pe malul pârâului Valea Rea, plină de sânge şi cu urme vizibile de violenţă. Anchetatorii sosiţi la faţa locului i-au găsit fetei pietre în gură. Apoi, la autopsie s-a descoperit că micuţa a fost şi violată. Cazul a fost preluat de procurorul Ion Diaconescu, de la Parchetul Judeţean Gorj. În mod "miraculos", acesta l-a găsit, la scurt timp după comiterea faptei, pe Marcel Ţundrea ca fiind presupusul criminal şi violator. "Mama lui, săraca, m-a rugat să îl ajut" Avocata Liliana Clima a povestit, pentru EVZ, cum a preluat "Cazul Ţundrea". "Prin 1992-1993 m-a căutat mama lui, săraca. O bătrână care aflase de la o cunoştinţă comună despre mine. M-a rugat să îl ajut, că erau amărâţi şi nu ştiau ce să facă", spune Liliana Clima. Aceasta a precizat că, încă de atunci, probele care îl incriminau pe Ţundrea erau insuficiente pentru a trimite un om după gratii. "Procurorul se baza pe declaraţia unei martore şi pe nişte urme de sânge pe care le-a găsit pe hainele lui", a adăugat avocata. Grupa de sânge, la fel ca a victimei Spre nenorocul lui, Marcel Ţundrea avea aceeaşi grupă de sânge ca a Mioarei Gherasie. "Pe atunci nu se făcea testul ADN. Şi el şi fata aveau grupa de sânge A II. Cu toate acestea, se putea determina cu exactitate dacă e acelaşi sânge dacă se făceau subgrupele. Am cerut să fie efectuată harta cromozomilor, dar nici procurorul şi nici instanţa nu au fost de acord.", a explicat apărătoarea lui Ţundrea. Totodată, martorii invocaţi de gorjean în apărarea sa, care îi confereau şi un alibi, n-au fost acceptaţi de judecători. Încă de atunci, atât Ţundrea cât şi alţi consăteni de ai săi îl indicau pe Gheorghe Avram ca adevăratul criminal. Acest lucru a fost mărturisit chiar de fratele victimei, Cristinel Gherasie. Avram a fost, însă, arestat pentru alt omor, iar pentru moartea Mioarei a fost condamnat abia anul acesta. "Căutau un ţap ispăşitor" Cei doi judecători care l-au condamnat, pe 18 mai 1993, la 25 de ani închisoare pe Marcel Ţundrea sunt Elena Popescu şi Gheorghe Bistreanu. Numele acestuia din urmă apare, alături de alte câteva sute de magistraţi instruiţi de fosta Securitate, în celebrul program CEPECA, începând din anul 1982. Întrebată de EVZ dacă completul format din cei doi a ţinut cont de probele şi de solicitările apărării, Liliana Clima a răspuns răspicat: "Nici nu au vrut să vadă!". "Pe atunci, toţi fugeau de dosarele cu AN (autor necunoscut n.r.). Eu cred că au vrut să scape mai repede de dosar şi căutau un ţap ispăşitor", susţine avocata. La spusele avocatei, menţionăm că, în timp ce soţul ei se zbătea să îşi caute nevinovăţia, nevasta lui Ţundrea se căsătorea cu fostul securist, Titu Bondoc. Nevinovatul, condamnat de trei instanţe, până la cel mai înalt nivel Grav este şi că, până 1997, când Ţundrea a fost condamnat definitiv, toate celelalte instanţe au menţinut sentinţa dată de judecătorii din Târgu Jiu. În octombrie 1995, completul format din judecătorii Valentin Tănăsescu, Georgeta Cătănoiu şi Ştefan Păcurar, de la Curtea de Apel Craiova, au respins primul apel făcut de Ţundrea împotriva decizeie nedrepte. Procurorul care a dus mai departe acuzele colegului său Ion Diaconescu a fost Adrian Popa. De asemenea, la cel mai înalt nivel al Justiţiei Române, Curtea Supremă de Justiţie, cei care au menţinut condamnarea nevinovatului au fost judecătorii Emil Gherguţ, Alexandrina Cochinescu (soţia fostului procuror general al României), Dimitrie Onica şi procurorul Victor Cornoiu. Vestea izbăvitoare În ciuda dezamăgirilor provocate de o condamnare nedreaptă, speranţa lui Ţundrea a renăscut după ce a citit în EVZ ştirea care anunţa că în ţara noastră se pot face teste ADN. Din 1999, când a aflat, şi până în 2004 când a fost eliberat, el a mai avut, însă, de luptat cu acelaşi sistem care l-a trimis în puşcărie. În 2003, de exemplu, pe 26 iunie, judecătorul Romulus Morega şi procurorul Maria Părăuşeanu ajung la concluzia că "testul ADN se apreciază că nu mai este posibil, urmare a perioadei de timp scursă". Deşi a trimis peste 80 de solicitări de revizuire a dosarului, doar una a fost cea care l-a salvat. Tamponul vaginal, proba edificatoare În cele din urmă, dosarul său a fost strămutat la Braşov. "Am văzut că nu am nicio şansă în Gorj şi am cerut strămutarea", explică avocata Clima. "Acolo a fost acceptat testul. Tamponul vaginal al fetei s-a păstrat foarte bine, iar specialiştii de la INML au putut recolta probe", a povestit avocata. Pe baza acestora, specialiştii criminalişti au constatat că Ţundrea nu putea fi vinovatul. Astfel că, în primăvara anului 2004 el a fost eliberat. Apoi, în decembrie 2004, victima a fost deshumată şi s-au luat probe de pe oseminte. "Au luat şi de la membrii familiei probe de sânge pentru procesul de rejudecare a infracţiunii de omor", a mai adăugat Liliana Clima. Procurorul a mai descoperit un martor fals La rejudecare, procurorul Diaconescu a mai încercat o dată să îl incrimineze pe Ţundrea. El a găsit un deţinut, Ion Olaru, fost coleg de celulă cu gorjeanul, de la care a luat o declaraţie precum că Ţundrea i-ar fi mărturisit că a omorât-o pe fată. "În ziua indicată de Olaru, la ora cu pricina, Ţundrea era în altă parte. Aşa că nu a stat în picioare mărturia deţinutului", a mai spus apărătoarea nevinovatului. Fata lui Ţundrea: "Dispari de la uşa mea" Când a ieşit din închisoare, primul lui gând a fost să o ia de la capăt şi să lupte împotriva celor care i-au distrus viaţa. "Nu mai avea acte. Cele rămase acasă le luase fosta nevastă, aşa că s-a dus până la ea acasă. Când l-a văzut fata lui, i-a închis uşa şi i-a zis să dispară de la uşa ei. El a început să bată cu pumnii în uşă şi să ceară ce îi aparţinea. Fiică-sa a chemat poliţia, iar bietul om s-a ales cu amendă. Chiar nu am înţeles-o pe femeia asta, mai ales că este şi profesoară şi are o vârstă", a povestit Liliana Clima. Pe 18 a murit, pe 18 a fost absolvit de vină Marcel Ţundrea a murit pe 18 ianuarie 2007. Procesul prin care a fost declarat nevinovat definitiv s-a încheiat pe 18 noiembrie 2009 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În urma sa, Parchetul General a declanşat o amplă operaţiune de aflare a adevăratului criminal al fetiţei ucise pe malul râului Valea Rea. "Au pornit de la asemănări cu unele crime comise în acea zonă, în care principalul suspect era Avram. După 1992, au fost comise încă patru omoruri, în timp ce Ţundrea era arestat. În 1994, Avram a fost arestat, iar crimele s-au oprit", îşi aminteşte avocata. Condamnare: criminalul 22 de ani, nevinovatul - 25 Gheorghea Avram a fost arestat şi condamnat, săptămâna trecută, de acelaşi tribunal care l-a trims în spatele gratiilor pe Ţundrea. Astfel, în timp ce nevinovatul a primit 25 de ani de închisoare, Gheorghe Avram a primit 22. E drept, este doar prima condamnare la care criminalul poate face recurs.. În opinia anchetatorilor, nici procurorul Diaconescu şi nici judecătorii care l-au condamnat nu mai pot fi traşi la răspundere. Soluţia ar fi fost să îi dea în judecată şi să ceară despăgubiri. Acest lucru a încercat fiica lui Ţundrea care, însă, a făcut prea târziu solicitarea de a da statul român în judecată. În acest timp, la Pojogeni, mama lui Ţundrea, la cei 90 de ani ai săi, se luptă cu bătrâneţea şi cu sărăcia. "O mai ajută sora lui Marcel şi nepoata lui. Îi mai trimit pachete, bani, aşa am aflat", ne-a mărturisit Liliana Clima. Marcel Ţundrea: ""Voi lupta ca toţi procurorii şi judecătorii care m-au condamnat şi care mi-au respins revizuirile să fie arestaţi, să vadă care este viaţa în puşcărie" Dincolo de aceste aspecte, rămân mărturiile omului care şi-a dorit să îşi demonstreze dreptatea şi nu a mai reuşit. În scrisoarea trimisă, pe 11 aprilie 2004, jurnalistelor din Târgu Jiu, Roxana Stoian şi Gabriela Mladin, pe care v-o relatăm integral, el spunea: "Voi lupta ca toţi procurorii şi judecătorii care m-au condamnat şi care mi-au respins revizuirile să fie arestaţi, să vadă care este viaţa în puşcărie" "Vă răspund cu întârziere deoarece nu am avut plic, aici un plic se cumpără cu un pachet de ţigări şi cred că ştiţi situaţia mea materială de acasă. Eu voi încerca să vă răspund cât mai corect la întrebările puse, am copii de pe răspunsurile primite, dar nu am cum să vi le trimit, vă voi trimite acele copii care consider că sunt cele mai importante. Voi încerca să vă răspund la întrebări: Am rămas "definitiv" în noiembrie 1997, deci după cinci ani de la arestare, atât a durat procesul. În 1998, am făcut recurs în anulare, care a fost respins. Tot în acest an, fiind în Penitenciarul Rahova şi la îndemnul comandantului col. dr. Florian şi al col. Mihăilă, am făcut cerere de întrerupere a executării pedepsei pe motive familiale. Miracol! Pe 30 noiembrie 1998, Tribunalul Bucureşti, secţia II Penală, îmi admite cererea şi pe 24 decembrie 1998 sunt pus în libertate pe o perioadă de trei luni, procurorul şi preşedintele fiind femei! Cu acordul poliţiei de la Cărbuneşti am stat şase luni. Pe data de sâmbătă 18 iunie 1999, apare în Obiectiv gorjean un articol semnat de domnul Sorin Călugăriţa în care cerea revizuirea dosarului şi efectuarea testului ADN. Drept răspuns, joi, 17 iunie 1999, am fost arestat, cu toate că luni, 21 iunie, aveam apel la Curtea de Apel Craiova privind prelungirea întreruperii şi fusesem citat la Pojogeni. Despre efectuarea testului ADN am aflat pe data de 10 iunie 1999, citind un articol în Evenimentul Zilei în care se spunea că acest test se face la noi în ţară, începând cu 1 aprilie 1999. În cele şase luni cât am fost liber am făcut ceva demersuri, la care nu am primit răspuns. M-am lăsat în spezele cuiva, care spunea că mă ajută, dar nu m-a ajutat, pesemne că nu am avut să-i dau bani. După ce am fost arestat, am făcut plângere la Parchetul Târgu-Cărbuneşti şi Parchetul Târgu-Jiu, unde s-a ocupat de caz procurorul Bocşan care acum este procuror de şedinţă, înlocuind-o pe procuror Părăuşanu, nu ştiu din ce motive. De la Târgu-Jiu am primit răspuns de NUP, iar de la Cărbuneşti, în august 2003, am primit răspuns favorabil. Concomitent al făcut plângere la: • Ministerul Justiţiei - nu am primit răspuns; • PNA - care a trimis la Parchetul General, care a trimis la Parchet Craiova, comisia pentru abuzuri corupţie şi petiţii din cadrul Camerei Deputaţilor-trimis la Craiova; • BBC - nu se ocupă; • APADOR-CH - nu se ocupă; • Adevărul - nu am primit răspuns; • România Mare şi Corneliu Vadim Tudor - nu am primit răspuns; • România liberă-nu am primit răspuns; • ProTV şi Antena 1- nu am primit răspuns; În schimb, am primit răspunsuri favorabile, după cum veţi vedea din copiile pe care vi le trimit, de la: • IML Mina Minovici şi mai ales de la Ministerul de Interne, IGP Direcţia cercetări penale, chestor de poliţie dr. Arion Ţigănaşu Janica, Direcţia Poliţiei Judiciare, chestor de poliţie dr. Florescu Bujor şi mai ales de la chestor Vânătoru, care m-a ajutat în a mi se face ADN. A intervenit la Parchetul Curţii de Apel Craiova care, prin adresa din 23 iulie 2003, îmi comunică "cu privire la efectuarea testului ADN am dispus prin adresa cu nr. 3791/2003 şi 3793/2003 ca Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj să ia măsuri pentru efectuarea acestuia de către IML Craiova". Cu toate acestea dl. Nicolaescu acum infirmă rezoluţia Parchetul Cărbuneşti şi solicită continuarea cercetărilor în cazul martorei Negrea Elena. • Răspunsuri mai mult decât favorabile de la Institutul de Criminalistică din cadrul IGP, cinste lor! Argumentele pe care le invoc în favoarea mea sunt: • Faptul că în urma analizelor făcute de institutul de Criminalistică reiese că autorul are grupa sanguină A II secretor - Raport de exp. nr. 243920/27.02.92, IAR EU AM GRUPA SANGUINĂ A II - NESECRETOR. Buletinul de analize 695 al Laboratorului de Serologie din cadrul IML Bucureşti - adresa A II/17455/7.VI.1996; • Probele de sol de pe pantaloni şi de pe pantofi nu corespund cu solul de la locul faptei; • Testul ADN; • Mai puţin declaraţiile martorei Negrea Elena care au fost declarate mincinoase • Pe declaraţiile martorilor mei cu care am fost în Tg-Jiu în ziua respectivă: Băran Grigore - decedat Ing. Lupescu Nicolae, Mihart Constantin, Pătraşcu Marcel Martorul Isac Pompiliu care l-a văzut pe adevăratul autor şi care a fost audiat de către Parchetul Cărbuneşti şi procuror Moţa Emil. Sper că nu vă jignesc dacă vă spun că ştiu ce înseamnă cei doi acizi nucleici Am 12 clase - Liceul de Cultură Generală promoţia 1970, Liceul Nr.2 Tg-Jiu secţia reală - 2 ani, Facultatea Poli Timişoara secţia - utilajul şi tehnologia sudării ing. 1 an Ins. Petroşani secţia Mine subingineri. Expertiza ADN era singura probă prin care puteam să-mi demonstrez nevinovăţia. Când voi fi eliberat voi cere daune morale şi materiale Statului Român (am multe datorii la cei care m-au ajutat, inclusiv dvs. şi colegilor dvs.) şi voi lupta ca toţi procurorii şi judecătorii care m-au condamnat şi care mi-au respins revizuirile să fie arestaţi, să vadă care este viaţa în puşcărie. Vă rog să mai scrieţi un articol pe baza actelor pe care vi le trimit şi să fie date în ziar. Aştept răspuns. După cum vedeţi, procurorul Diaconescu se face vinovat că nu a recoltat în timpul anchetei de la victimă exudat traheobronşic pentru a se stabili statusul secretor sau nesecretor al victimei, nu a cerut prin adresa de autopsie. Chiar Parchetul Militar Craiova prin decizia penală nr. 456 din 16 oct. 2003 îmi admite apelul, desfiinţează sentinţa penală şi trimite dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj pentru efectuarea testului ADN. Tot ei consideră că martora Negrea Elena a dat declaraţie mincinoasă. Cu ce drept şi în baza cărui articolului din C.P.P. Parchetul Craiova infirmă rezoluţia dată de Parchetul Cărbuneşti privind pe Negrea? Vă rog, dacă puteţi să veniţi marţi, 4 mai, când am instanţă. Dacă veniţi să-mi faceţi semn să vă cunosc. Cu stimă, Ţundrea"
Recomandările noastre
