„Stă în puterea noastră, a tuturor, să ne asigurăm că pădurile periurbane rămân sursă de oxigen, nu de lemne de foc. Dacă este ceva ce banii nu pot cumpăra, acel ceva este sănătatea, iar pădurile care sunt tăiate acum sunt o resursă nepreţuită, în special pentru marile oraşe, pentru că reuşesc, mai bine decât orice alte măsuri, să cureţe aerul pe care îl respirăm”, a declarat Oana Cambera.

Diana Buzoianu a subliniat că „aceste păduri din jurul aglomerărilor urbane (inclusiv Bucureşti) reprezintă adevăraţii plămâni pentru milioane de români ce locuiesc în zona metropolitană, zona cu cea mai mare creştere a populaţiei din România din ultimii zece ani”. “Toţi decidenţii trebuie să înţeleagă faptul că tăierea pădurilor din jurul marilor aglomerări urbane înseamnă practic punerea în pericol a sănătăţii noastre, a tuturor”, a afirmat deputata.

Manifestul vine ca un apel de conştientizare a acestei probleme majore şi, în acelaşi timp, a oportunităţii pe care o avem să salvăm ce a mai rămas de salvat din pădurile periurbane în general şi din pădurile din jurul Bucureştiului şi din Ilfov, în special, evidențiază autoarele manifestului. 

În acest sens, iniţiatoarele îşi manifestă disponibilitatea de a organiza o masă rotundă pentru a găsi, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Mediului, organizaţiilor neguvernamentale, reprezentanţi ai Romsilva şi ANPM, soluţii punctuale şi eficiente pentru introducerea acestor păduri periurbane într-o categorie specială de protecţie care să aibă destinaţie socială şi nu de producţie de masă lemnoasă.

Manifest pentru protejarea pădurilor periurbane

“Ceea ce este însă cu adevărat trist este că avem deja o fabrică imensă de oxigen, care are integrată şi o secţie specială de aspirare a prafului din aer. Și în loc să ne dăm peste cap să o protejăm şi să o extindem, privim cum este tăiată legal, copac cu copac, zi după zi. (…)

Scopul acestui manifest este acela de a susţine pe termen scurt schimbarea încadrării pădurilor din zonele limitrofe Bucureştiului din categoria păduri de producţie, în păduri cu funcţii speciale de protecţie, iar pe termen lung crearea unei noi categorii protejate la nivel naţional: pădurile periurbane din preajma marilor aglomerări. Prioritizarea acestei încadrări trebuie să ia în considerare zonele de păduri cu arbori seculari şi cu o biodiversitate deosebită.

Pentru a veni în sprijinul comunităţilor, vă supunem atenţiei următoarele măsuri, pe care considerăm că autorităţile competente trebuie să le pună în aplicare:

  1. Stoparea tăierilor pădurilor din Bucureşti şi localităţi limitrofe din Ilfov, prin suspendarea actualelor amenajamente silvice şi reîncadrarea lor în grupa I – păduri cu funcţii speciale de protecţie, categoria 1.4 B.

 

  1. Includerea integral a Pădurii Snagov şi a Lacului Snagov în Lista ariilor naturale protejate din România (anexa 1 la Legea 5/2000), conform proiectului de Hotărâre de Guvern care a fost în dezbatere publică în septembrie 2020.

 

  1. Crearea Parcului Natural Codrii Vlăsiei şi conectarea ariilor protejate existente, a pădurilor şi lacurilor prin coridoare verzi şi prin trasee turistice, poteci pietonale şi de bicicletă neasfaltate.

 

  1. Redefinirea cu aplicabilitate naţională a categoriei 1.4.B, cu includerea pădurilor urbane şi periurbane, drept o categorie în care să se permită doar lucrări de igienă pentru eliminarea pericolelor pentru vizitatori şi pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi, în care să fie încadrate pădurile din apropierea localităţilor, al căror scop principal să fie cel recreativ, educativ, de petrecere a timpului liber în natură într-un mod sănătos, de asigurare a microclimatului sănătos pentru oraşe.

 

  1. Interzicerea distrugerii potecilor turistice sau normale, folosite pentru agrement şi a traseelor care leagă diferite sate, mănăstiri, palate şi zone turistice şi naturale. Potecile sunt protejate şi utile pentru accesul şi intervenţia în caz de incendiu, după cum este specificat şi în regulamentele ISU şi normele tehnice silvice.”

 

Manifestul integral poate fi citit aici