Mălin Bot făcut praf în Justiție. Dovedit ca fiind provocator și agresiv. Reacția isterică a pseudo-jurnalistului

Mălin Bot / Sursa foto: Facebook/ captura video

Delir verbal, marca Mălin Bot, pe canalul lui video. A fost dovedit de Justiție ca fiind provocator și agresiv.

Mălin Bot a pierdut un proces. A pierdut un proces unde cerea niște bani, împotriva unor jurnaliști de la EVZ. Nemulțumit de acest lucru o atacă fățiș pe judecătoarea care a dat sentința. Într-un mod suburban, în stilul caracteristic. Spune că „delirează într-o motivare de 42 de pagini”. Și o calomniază, spunând că e coruptă și că „protejează gruparea din jurul mogulului penal Dan Andronic”. Nu-i convine atunci când Justiția nu-i acceptă provocările și agresivitățile.

Fac parte din „gruparea din jurul lui Dan Andronic” fiindcă lucrez la Evenimentul zilei și sunt colegă cu Dan Andronic din vremea în care Ion Cristoiu a lansat acest ziar care a făcut istorie în presă. La fel cu Mirel Curea și Laurențiu Daniel Ionescu, alți doi jurnaliști pe care Bot a vrut să-i târască în acest proces civil. Mă simt și eu calomniată de elucubrațiile emise de Mălin Bot după ce a aflat sentința Tribunalului București.

Mălin Bot atacă o judecătoare într-un mod suburban

Nu-l dau în judecată din simplu motiv că și el a făcut parte din „gruparea mea” redacțională, din vremea în care lucram la Adevărul, iar apoi l-am angajat în „gruparea lui Dan Andronic” de la evz.ro. Colegii noștri știu povestea, așa cum știu cât de mult a denigrat Mălin Bot ziarul care l-a plătit timp de 10 ani, i-a adus notorietate. Dar mai ales pe oamenii care l-au ajutat să-și consolideze cariera de jurnalist în București, el fiind puțin cunoscut ca ziarist în Timișoara. Dar asta nu face decât să confirme calitatea umană a unui individ.

Migrația și justiția. Guvernul Meloni, acuzat de răzbunare politică

Horoscopul lui Dom’ Profesor,  22 noiembrie 2024. Alte obiecte anacronice      

Altădată făcea proteste în stradă pentru justiția Binomului și lăuda  judecătorul când câștiga el vreun proces, acum îl denigrează. Spune că Justiția e o Hidră, că a spălat penalii, că judecătoarea Anita Ioniți, care nu i-a condamnat pe jurnaliștii de la Evenimentul zilei, „este coruptă, o rușine a justiției”. Accentuează că aceste afirmații reprezintă o opinie a sa, căci așa spune că a înțeles el, că motivarea judecătoarei de la Tribunalul București sunt, de fapt, niște opinii ale ei. Deși aceasta citează jurisprudența europeană din plin.  În baza legii, însă, judecătoarea Anita Ioniți a decis: „Respinge exceptia inadmisibilității invocată de pârâți. Respinge ca neîntemeiata cererea de chemare în judecata formulată de reclamantul Bot Augustin-Mălin”.

Articolul despre Mălin Bot poate poate fi citit aici.: „Justițiarul” Mălin Bot a plâns din nou! VIDEO. De furie, pentru că i-am dovedit că este un plagiator și mincinos

Un proces deschis de Mălin Bot cu nervi și spume

Întâmpinarea cu care s-a adresat Mălin Bot instanței, solicitând deschiderea procesului împotriva lui Dan Andronic, Mirel Curea și Laurențiu Daniel  Ionescu, e de tot râsul. Mă refer la exemplele de denigrari reclamate de el, cuprinse in articolul publicat de EVZ.ro la data de 22 iulie 2022 cu titlul: ,,Exclusiv: ,,Justițiarul" Mălin Bot a plâns din nou! VIDEO. De furie, pentru că i-am dovedit că este un plagiator și un mincinos", publicat online, pe evz.ro. Pe lângă articol, reclama și afirmații cu privire la el și la activitatea avută în redacția EVZ, exprimate de Dan Andronic și Mirel Curea în emisiuni tv.

Două sunt lucrurile care-l desființează pe reclamantul Mălin Bot, scoase în evidență de avocatul EvZ, Alin Nedelcu. Sau mai bine-zis avocatul EvZ l-a bătut cu propriile arme.

1. Judecătoarea Anita Ioniți scrie așa în motivarea deciziei ei: „Intentia care i-a animat pe pârâți în calitate de jurnaliști nu a fost niciodata aceea de a afecta imaginea reclamantului, ci de a aduce la cunoștința publicului fapte din viata profesională a acestuia (la care au asistat direct), astfel încât publicul să dețină toate informațiile necesare și să poată decide singur cât de profesionist, respectiv independent este reclamantul”.
2. Mălin Bot a invocat și a depus la instanță o sentință a Judecătoriei Timișoara, care a judecat procesul prin care Dan Andronic l-a acționat în instanță pe Mălin Bot. A adus-o victorios la Tribunal, fiindcă atunci procesul a fost câștigat de el. Doar că, ce să vezi, marele jurnalist nu s-a prins că, exact ce a invocat judecătoarea din Timișoara în motivarea deciziei sale, va invoca și judecătoarea de la București. De data aceasta în detrimentul lui!

„În prezenta cauză, jurnalistul independent Bot Augustin-Malin, cheama in judecata jurnaliștii pârâți, pentru aceleasi tipologii de fapte pe care acesta le-a săvârșit la adresa pârâtului Andronic”, a consemnat judecătoarea Anita Ioniți.

Provocarea orchestrată de Mălin Bot s-a întors împotriva lui

Ce a constat Justiția? Că Mălin Bot provoacă în permanență, jignește, deci nu poate beneficia de protecția acordată unei persoane cu comportament normal. O interpretare extrem de corectă, întrucât tipul de pseudo-jurnalism practicat de Mălin Bot este menit doar să stoarcă bani din conturile celor care acceptă un comportament de mahala. De tipul Știrilor de la Ora 5. Numai că în momentul în care jignești, provoci, urmărești și filmezi, este normal să primești un răspuns proporțional. 

Iată un pasaj din hotărâre:

Or, in cauza, instanța constată că articolul pâratului a fost redactat urmare a interacțiunii pe care a avut-o cu reclamantul la data de 21.07.2022, când ambii și-au adresat reciproc diverse cuvinte injurioase. Astfel cum rezulta din înregistrarea depusa la dosar, reclamantul l-a urmărit și l-a filmat pe pârât aproximativ 20 de minute (...)

In continuare, instanța subliniază că în spețe precum prezenta trebuie verificat și dacă autorul afirmațiilor pretins denigratoare beneficiază de o scuza a provocării, prin prisma unei eventuale animozități anterioare existente intre acesta și persoana vizata. Din acest punct de vedere, Curtea Europeana promovează ideea de acțiune și reacțiune in stil proporțional. Spre exemplu, într-o cauza în care un jurnalist a fost condamnat pentru calomnie ca urmare a redactării unui articol, Curtea a subliniat că persoana vizata, la rândul său jurnalist, publicase articole despre reclamant într-un stil incisiv, provocator și polemic, astfel ca soluția de condamnare a reclamantului a fost apreciata drept disproporționată.

Aspectele legale invocate în motivarea judecătoarei de la Tribunalul București, neînțelese de Bot

Am să redau din Hotărârea instanței pasajele cele mai importante, prin care judecătoarea Anita Ioniți de la Tribunalul București își motivează decizia. Domnia sa face referire la articole din Codul penal, la convenții și jurisprudența Înaltei Curți sau a Curții Europene. Unele pasaje le voi sări, pentru că sunt trimiteri la legi cu care doar absolvenții de drept sunt familiarizați. Pe Mălin Bot să-l lămurească avocatul lui cum stă treaba, ca să-i spulbere dilema pe care o striga în microfonul lui, când își înregistrează emisiunea în care împroașcă pe toată lumea cu noroiul frustrărilor lui. Poate găsește răspuns la frământarea sa, după ce a aflat că a pierdut procesul cu Dan Andronic, Mirel Curea și Laurențiu Daniel Ionescu: „Nu-mi dau seama dacă judecătoarea este incompetentă sau coruptă”.

Instanța verifică și analizează existența unei fapte ilicite: „Analizand in continuare fondul cererii, este lesne de observat ca in cauza se regasește o situatie conflictuala ce pune in balanta doua drepturi fundamentale, respectiv dreptul la respectarea demnitatii si dreptul la respectarea libertatii de exprimare, instanta fiind chemata sa analizeze deopotriva aceste drepturi in vederea dezlegarii pricinii. (...)

La analiza acestui ultim criteriu, instanta va verifica, alaturi de aplicarea principiilor stabilite in jurisprudenta Curtii, intrunirea, in persoana fiecaruia dintre cei doi pârâți, a conditiilor generale prevazute de art. 1357 C.civ. in materie de raspundere civila delictuala, respectiv: existenta unei fapte ilicite, săvârșirea faptei cu vinovatie, existenta unui prejudiciu in legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul produs”.

Libertatea presei de a transmite informații publicului

„Referitor la aplicabilitatea art. 8 din Conventie, instanta arata ca aducerea la cunostinta publicului a unor informatii cu privire la o anumita persoana atrage incidenta articolului mentionat, deoarece dreptul la reputatie este o componenta a dreptului la viata privata in sens conventional (Cauza Leempoel & S.A. ED Cine Revue c. Belgiei, nr. 64772/01, paragraful 67, 9 noiembrie 2006). În prezenta cauza afirmatiile paratilor persoane fizice cu privire la reclamant un potential de afectare a reputatiei acestuia, astfel ca instanta refine ca art. 8 din Conventie este incident.

În ceea ce priveste aplicabilitatea art. 10 din Conventie, instanta arata ca publicarea articolului ce face obiectul cauzei si difuzarea emisiunilor in cadrul carora s-au facut afirmatiile cu privire la reclamant (n.r. Mălin Bot) se subsumeaza libertatii presei de a transmite informatii”,  dreptului publicului de a primi astfel de informatii, deci, libertatii de informare, care este o componenta a libertatii de exprimare. Ca atare, instanta retine incidenta, in egala masura, a art. 10 din Conventie”.

Instanța a analizat și drepturile reclamantului Bot și dreptul la libera exprimare a jurnaliștilor EVZ

„Instanța reține ca, atat in cazul ingerintei pe terenul art. 8, cat si al celei pe terenul art. 10 din Conventie, acesta vizeaza protectia drepturilor si libertatilor altora, incadrandu-se in art. 8 alin. 2, respectiv in a11. 10 alin. 2 din Conventie. Aceasta deoarece, in concret, o eventuala admitere a actiunii ar urmari asigurarea protectiei dreptului la imagine si la reputatie al reclamantului, deci a vietii private, in sens conventional, iar o eventuala respingere a actiunii ar urmari apararea dreptului la libera exprimare al paratilor.

Pe cale de consecinta, instanța retine ca ambele ingerinte ar avea temei legal si ar viza, in egala masura, scopuri legitime in sens conventional. Cat priveste ultima conditie, anume aceea a necesitatii ingerintei intr-o societate democratica, instanta o va analiza pornind de la principiile general aplicabile in materia libertatii presei.

Astfel, potrivit jurisprudentei Curtii, libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esentiale ale unei societi democratice, iar protecția care trebuie acordata presei este de o importanta deosebita. Chiar daca presa nu trebuie sa depaseasca limitele stabilite inter alia in scopul ,,protecției reputației sau drepturilor altar persoane ", este, totuși, sarcina ei să comunice informații și idei de interes public. Presa are nu doar sarcina de a comunica astfel de informatii si idei: publicul, de asemenea, are dreptul de a le primi. Altfel, presa nu ar putea sa joace rolul său vital de ,, caine de paza public" (cauza Savitchi c. Moldovei, nr. 11039/02, paragraful 43, 11 octombrie 2005)”.