Actriţa Maia Morgenstern admiră cartea lui Vassilis Alexakis, „După Iisus Hristos”, care a stârnit reacţii violente din partea Bisericii, dar a câştigat şi Marele Premiu al Academiei Franceze în 2007.

„Nu cred în coincidenţă. Nu cred în întâmplare. Nu sunt mistică. Sunt carteziană. Mă contrazice viaţa printr-o coincidenţă stranie”, spune actriţa Maia Morgenstern, care a jucat miercuri seară în spectacolul interbalcanic „Cântecul fratelui mort”, la Naţional, după ce a recitat înainte din romanul „După Iisus Hristos”, la Institutul Francez. „A descoperi nu înseamnă blasfemie”

„A fost o onoare să descopăr această carte, e un dar pe care mi l-a făcut viaţa. E o carte de curaj, de o verticalitate deosebită. Aflăm ce a fost înainte de Iisus Hristos, ce ne prefacem că uităm, ceea ce avem sau nu avem curajul să păstrăm. A descoperi nu înseamnă blasfemie”, mărturiseşte actriţa.

„E o carte de un curaj nebun. Existăm între nişte poli. A avea altă opinie, a descoperi, nu înseamnă a deveni iconoclast, înseamnă a înţelege lucrurile în juxtaspunerea lor, în desfăşurarea lor. Fiecare pagină a acestei cărţi îmi trezeşte o curiozitate care trimite spre filosofie, spre o zonă a psihologiei sociale, a transformărilor. Este curajul de a deschide istoria aşa. A cultiva istoria nu înseamnă să devii opac, să faci abstracţie de istoria culturii”, consideră Maia Morgenstern. Ruptura din filosofia grecească şi creştinism

La Institutul Francez s-a petrecut aşadar o lectură deosebită: s-au citit fragmente din romanul „Dupa Iisus Hristos”, apărut la Editura Trei, lecturate în limba franceză de autorul cărţii, Vassilis Alexakis, şi în limba română de Maia Morgenstern. Cei doi au fost acompaniaţi de soprana Cleopatra David şi, la pian, de Oana Denisa Mihai.

Intriga din roman începe în Atena zilelor noastre. Nausicaa Nikolaidis, o doamnă în vârstă, bogată şi fermecătoare, îi cere tânărului student pe care-l găzduieşte să facă nişte cercetări asupra călugărilor de la Muntele Athos.

Jucând pe această trecere de la trecut la prezent, de la lumea ortodoxă la cea pre-socratică, romanul abordează «ruptura incredibilă dintre o Grecie clasică - ţara filosofiei, a raţiunii, a democraţiei întruchipată perfect de pre-socratici, pe care o studiază naratorul - şi apariţia creştinismului care se impune cu ferocitate, cu Imperiul Bizantin, cu distrugeri şi masacre”, spune autorul Vassilis Alexakis. Un roman de suspans, o critică acidă adresată creştinismului.

În Franţa, cartea a primit Marele Premiu al Academiei. În Grecia, însă, a stârnit reacţii violente din partea Bisericii şi ameninţări adresate direct autorului.Acest roman polemic despre Muntele Athos încearcă să reabiliteze memoria Greciei Antice. „Pentru a descrie Athosul, Vassilis Alexakis ia în mână sabia lui D’Artagnan”, scria „Le Nouvel Observateur”. „Întotdeauna Biserica s-a pus bine cu puterea politică şi financiară. Călugării de la Athos au fost întru totul de acord cu Hitler pentru a-şi putea păstra privilegiile. În schimb, în ziua în care naziştii au fost învinşi, s-au împrietenit cu comuniştii care invadaseră Grecia de nord şi nu au avut nicio problemă să-şi spună tovarăşi. Astăzi, îl invită pe Putin şi pe Prinţul Charles. Ţin legătura cu cei mai puternici oameni din lume”, explică autorul Vassilis Alexakis.

STIL

Alexakis scrie cu ironie şi umor negru

• Vassilis Alexakis, un greco-francez născut la Atena, scrie atât în franceză, cât şi în greacă, limba sa maternă.
• Aproape întreaga sa opera este împărţită, în egală măsură, între cele două culturi şi îmbină, în texte nuanţate cu ironie şi umor negru, elemente de autobiografie şi istorie, de roman poliţist şi de povestire fantastică. Romancier, jurnalist, desenator, cineast, Vassilis Alexakis semnează peste cincisprezece lucrări, printre care „Avant” (Le Seuil, Prix Albert Camus 1993) sau „La Langue maternelle” (Fayard, Prix Médicis 1995).

Citiţi şi:

SIMONA CHIŢAN: Pe mâna Maiei Morgenstern

Maia Morgenstern: „Cuvântul dat te întoarce şi din groapă” Maia Morgenstern, la 47 de ani