Mai multe masive montane sunt sub risc crescut de avalanșe. Un strat consistent de zăpadă s-a depus în urmă ninsorilor din ultimele zile

sursa: arhivă EVZ

Ninsorile din ultimele zile au dus la depunerea unui nou strat consistent de zăpadă, ceea ce face ca riscul de avalanșe în mai multe zone montane din România să atingă un nivel de risc de 4 din 5.

Avertizarea meteorologică intră în vigoare începând de luni, ora 20.00, și va dura timp de 24 de ore. Astfel, la peste 1800 de metri s-a depus în ultimele zile un strat de zăpadă ce depășește 40-60 de centimetri. Acesta are stabilitate redusă și poate aluneca cu ușurință peste stratul mai vechi. Vântul puternic a dus la formarea de noi plăci de vânt, mai ales în apropierea crestelor și pe versanții cu orientare estică, iar pe văi și în locurile adăpostite s-au format depozite însemnate de zăpadă.

Munții Rodnei sunt risc crescut de avalanșă (nivel 4)

În munții Rodnei noul strat de zăpadă depășește 30-40 de centimetri, care s-a depus peste un strat mai vechi, având astfel o stabilitate redusă.

Stratul vechi de zăpadă, din profunzime, este compactat și întărit. Pe pantele suficient de înclinate și pe văile unde sunt depozite mari de zăpadă, se pot declanșa spontan avalanșe de dimensiuni medii și mari, prin alunecarea stratului puțin rezistent de la suprafață sau prin ruperea plăcilor de vânt, riscul fiind amplificat chiar și la supraîncărcări mici ale stratului.

OMS, stare de alertă la cel mai înalt nivel. Epidemia considerată urgenţă de sănătate

Facebook și TikTok, interzise de un mare angajator din România. Angajații sunt foc și pară

Și la altitudine de sub 1800 de metri stratul de zăpadă depus este consistent. Astfel, la altitudini de peste 1500 de metri se pot produce avalanșe spontan, de dimensiuni medii și mari. Riscul declanșării avalanșelor va fi amplificat la supraîncărcări oricât de mici.

Munții Călimani, Bistriței, Ceahlău, cu risc crescut de avalanșă (nivel 4)

La peste 1800 metri, în urma ninsorilor viscolite din ultimele zile, la suprafață s-a depus un strat consistent de zăpadă proaspătă ce depășește local 40-60 cm. Acesta are stabilitate redusă și poate aluneca cu ușurință peste stratul mai vechi.

În profunzime, stratul vechi de zăpadă este compact și întărit, cu cruste de gheață în interior. Avalanșele produse pot fi de dimensiuni medii și mari, riscul fiind amplificat chiar și la supraîncărcări mici, iar în unele cazuri putând antrena și stratul aflat dedesubt.

Stratul a înregistrat creșteri importante și la altitudini mai mici de 1800 de metri, în special în zona 1500-1800 m și pe versanții vestici, depășind local 40-50 cm. Zăpada nou depusă este mai grea, iar la altitudini joase este și ușor umezită. Riscul este mai mare în masivele Călimani și Bistriței și va fi amplificat în condiții de supraîncărcare.

Risc însemnat de avalanșă pe mai multe masive muntoase (nivel 3)

De asemenea, în Munții Vlădeasa – Muntele Mare, Munții Parâng – Șureanu, Munții Țarcu – Codreanu, Munții Bucegi și Munții Făgăraș, este risc însemnat de avalanșă, de nivel 3, potrivit știripesurse.ro.