Traseul profesional al procurorilor şi judecătorilor români rămâne ascuns, printr-o sentinţă care interzice accesul publicului la mapele profesionale. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu mai are dreptul să facă publice mapele profesionale ale magistraţilor.

Această interdicţie se aplică după o decizie a Curţii de Apel Bucureşti din 28 octombrie 2008. Potrivit sentinţei, CSM nu mai poate dezvălui traseul profesional al magistraţilor, Curtea de Apel motivând că aceste informaţii nu ar fi de interes public.

Practic, instanţa a decis anularea hotărârii (38/2008) prin care CSM stabilise că informaţiile respective pot fi comunicate contribuabililor. Hotărârea fusese atacată în instanţă de Asociaţia Magistraţilor din România (AMR). CSM nu a făcut recurs. Aceeaşi hotărâre a CSM a mai fost contestată şi de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR).

În mod ironic, aceeaşi instanţă - Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Bucureşti - a respins acţiunea UNJR, deşi o admisese pe cea a AMR, în condiţiile în care ambele au avut acelaşi obiect.

„Decredibilizarea sistemului“

Curtea de Apel Bucureşti a dat câştig de cauză AMR, care a atacat în instanţă hotărârea CSM, pe motiv că ar fi „greşit fundamentată juridic“ şi că ar încălca rolul Consiliului, de garant al independenţei justiţiei, „prin adăugiri nepermise la textul de lege“.

Reclamantul susţine că statutul judecătorilor şi procurorilor (art. 42 al Legii 303/2004) prevede că datele din dosarul profesional al magistraţilor sunt confidenţiale şi că interesul public vizează activitatea, şi nu persoana magistratului. Prin urmare, CSM ar fi apreciat eronat că mapele profesionale s-ar încadra în categoria informaţiilor publice.

Argumentul AMR: dosarul pro fesional are date cu caracter personal, referitoare la o persoană fizică „identificată sau identificabilă“. În aceste condiţii, arată Asociaţia, ar fi o greşeală să se faciliteze publicului monitorizarea datelor, „câtă vreme finalitatea acestei operaţiuni este necontrolabilă“. Numai că, în continuarea expunerii sale, AMR se contrazice, afirmând totuşi că finalitatea „nu poate fi decât aceea de decredibilizare a magistratului şi a sistemului“. Altfel spus, prezentarea în presă a erorilor comise de magistraţi şi a sancţiunilor aplicate acestora duce la distrugerea încrederii în justiţia din România.

Blocaj total

Pe de altă parte, AMR uită că în mapele profesionale ale unor magistraţi nu apar doar sancţiuni, ci şi avansări sau evaluări pozitive. Argumentul suprem al Asociaţiei se rezumă astfel: „Distrugerea prestigiului individual al unui magistrat, chiar dacă legea îi dă acestuia dreptul să rămână în sistem, în ciuda greşelilor comise, este o tratare lipsită de profesionalism a rolului magistratului în societate“.

AMR nu ţine cont nici de faptul că etapele carierei unui magistrat, printre care sancţiunile, avansările, numirea, promovarea sau revocarea din funcţii, sunt la vedere prin evidenţierea lor în documentele publice ale altor instituţii ale statului. Astfel, ascunderea informaţiilor centralizate în mapele profesionale are doar un efect major: îngreunează abuziv accesul la informaţii publice.

Totodată, AMR ignoră şi Codul de Procedură Civilă, care prevede că sancţionarea unui magistrat pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă duce la revizuirea procesului. Ceea ce face ca respectiva sancţiune să nu mai fie una confidenţială. Chiar şi în ciuda evi den ţei, AMR consideră că nu se justifică diseminarea informaţiilor des pre sancţionarea unui magistrat.

„Încrederea justiţiabililor“

În opinia preşedintei AMR, judecătoarea Mona Maria Pivnicieru, decizia Curţii de Apel Bucureşti este „corectă şi legală“. Ea a precizat pentru EVZ că întreaga mapă a magistratului nu poate fi publică deoarece „există reglementări internaţionale care protejează datele cu caracter personal“.

Judecătoarea Pivnicieru susţine că în celelalte state europene devin publice doar numirile, avansările, revocările sau eliberările din funcţie. Preşedintele AMR subliniază că aceste măsuri vizează întărirea încrederii în sistemul judiciar. „În cazurile în care se decide sancţionarea unui magistrat, dar fără excluderea acestuia din sistem, acesta trebuie să se bucure în continuare de încrederea justiţiabililor“, a adăugat Pivnicieru.

„DOSAR DE CADRE“

Mapa profesională

Mapa profesională conţine informaţii despre traseul pro fesional al unui procuror sau judecător. Fiecare dintre aceştia are, în baza de date a CSM, o mapă profesională, care include documentele emise de instituţiile în care magistratul a activat. Concret, la mapa profesională se regăsesc informaţii despre calificative obţinute de-a lungul carierei, promovări, retro gradă ri, dar şi despre sancţiunile primite pentru posibile erori sau deficienţe în exercitarea activităţii. Dezbaterile publice pe acest subiect au fost declanşate de apariţia în presă a mapelor profesionale ale senatoarei PNL Norica Nicolai şi ale foştilor miniştri ai justiţiei Monica Macovei şi Cristian Diaconescu.

HAOS JURIDIC CSM

„a uitat“ să înainteze recurs

La proces, Consilul Superior al Magistraturii a fost reprezentat de consilierul juridic Mariana Militaru, care a pledat împotriva cererii AMR. Invocând Legea informaţiilor publice, Militaru a arătat că, dacă mapele profesionale ale magistraţilor sunt emise şi păstrate de CSM, instituţia care aplică eventualele sancţiuni magistraţilor este nevoită să le pună la dispoziţia opiniei publice. Raţionamentul decurge din legea care prevede că „accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice“. Totodată, „orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi sau instituţii publice“ este de interes general.

Reprezentantul CSM a invocat în instanţă şi că sancţiunile aplicate de secţiile pentru procurori şi judecători ale CSM trebuie comunicate publicului, deoarece „necesitatea informării opiniei publice cu privire la activitatea profesională a magistraţilor prevalează oricărui alt drept sau interes, inclusiv interesului celui sancţionat disciplinar“. Argumentele nu i-au convins însă pe judecători.

Contradicţii în lanţ

Instanţa a reţinut însă că informaţiile din mapa profesională vizează totuşi o persoană fizică, motiv pentru care „calificativele acordate în urma evaluărilor profesionale şi sancţiunile disciplinare nu se pot circumscrie sferei informaţiilor de interes public“.

Totuşi, câteva paragrafe mai jos, judecătorul se contrazice, afirmând că publicarea pe site-ul CSM a „decretelor de numire sau eliberare din funcţie a judecătorilor şi procurorilor, a hotărârilor adoptate de pârât (n.r. - CSM) în ceea ce priveşte diverse aspecte legate de cariera unui magistrat reprezintă exclusiv modalitatea de aducere la cunoştinţa opiniei publice a unor acte aparţinând unor autorităţi publice“. Numai că datele care apar pe site se regăsesc, ulterior, în mapa profesională a magistraţilor.

Sentinţa este un ghiveci de motivaţii care se anulează reciproc. În timp ce instanţa reţine că datele sunt publice când sunt afişate pe site-ul CSM, aceeaşi instanţă decide că aceleaşi date nu mai sunt publice când sunt incluse pe un alt document emis tot de CSM (mapa profesională). „În mod evident, datele care definesc persoana magistratului, din punctul de vedere al evoluţiei sale profesionale, sunt date personale confidenţiale (...) cu caracter special cuprins în statutul judecătorilor şi procurorilor“, se menţionează în hotărârea Curţii de Apel Bucureşti. Practic, judecătorii conferă aceluiaşi tip de informaţii o calitate dublă.

Cauze similare, aceeaşi instanţă, soluţii diferite

CSM nu a înaintat recurs la sentinţa Curţii de Apel Bucureşti, prin care mapele profesionale ale magistraţilor au fost exceptate de la Legea 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public. CSM evită să precizeze clar de ce nu a înaintat recurs, ci doar menţionează că „a manifestat un rol activ, formulând apărări prin întâmpinarea depusă la termenul de judecată din data de 18.06.2008, solicitând respingerea cererii, ca neîntemeiată“. Curios este însă faptul că aceeaşi instanţă - Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Bucureşti - a emis două soluţii diferite, în cauze similare. Şi anume, aceeaşi hotărâre (38/2008) a CSM a fost atacată, în instanţă, pe lângă AMR, şi de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR).

Spre deosebire de AMR, UNJR nu a avut câştig de cauză, deşi obiectul cererii de chemare în judecată a fost similar, iar instanţa care a soluţionat ambele cereri a fost aceeaşi. Dovadă stau sentinţele civile nr. 2.850/28.10.2008, respectiv 2.529/01.10.2008, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, la distanţă de mai puţin de o lună. Totuşi, în cazul UNJR-CSM, ho tărârea este doar definitivă, nu şi irevocabilă.

Purtătorul de cuvânt al CSM, judecătorul Cecilia Morariu, adaugă: „Nu putem comenta situaţia cât timp există proceduri judiciare în curs de derulare. O să avem un punct de vedere după ce ambele hotărâri vor fi definitive şi irevocabile“.

RECLAMANTUL 1

Asociaţia Magistraţilor din România

A fost înfiinţată în 1993 ca o organizaţie profesională a judecătorilor şi procurorilor. Preşedintele onorific al AMR este judecătoarea Viorica Costiniu, fost magistrat la Tribunalul Bucureşti şi la Curtea de Apel Bucureşti. Condusă de judecătoarea Mona Maria Pivnicieru, de la Curtea de Apel Iaşi, AMR pretinde că este singura asociaţie profesională a magistraţilor constituită la nivel naţional. Scopul declarat: apă rarea şi promovarea intereselor magistraţilor, a independenţei justiţiei şi a demnităţii profesiei de magistrat.

RECLAMANTUL 2

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România

Este o organizaţie profesională înfiinţată în primăvara anului 2007, al cărei scop declarat este apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi, pe plan intern şi internaţional. UNJR îşi mai propune să promoveze libertatea şi demnitatea profesiei de judecător, să îmbunătăţească imaginea şi, implicit, eficienţa actului de justiţie, să ajute la crearea unei practici unitare în instanţele româneşti.

PÂRÂTUL

Consiliul Superior al Magistraturii

Este o instituţie a statului român înfiinţată pentru prima dată în 1909. Ulterior a fost reînfiinţat chiar prin prevederile Constituţiei adoptate în 1991. Scopul declarat al CSM este acela de a apăra corpul magistraţilor şi pe membrii acestuia împotriva oricărui act de natură să aducă atingere in dependenţei sau imparţialităţii magistratului în înfăptuirea justiţiei ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea. Instituţia asigură, de asemenea, respectarea criteriilor de competenţă şi etică profesională, în desfăşurarea carierei magistraţilor. CSM întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale magistraţilor, înfiinţează o bază de date referitoare la activitatea lor şi asigură actualizarea acesteia.

MĂRUL DISCORDIEI Istoria hotărârii CSM anulate în instanţă

CSM decisese, prin vot secret, în ianuarie 2008, că mapele profesionale ale magistraţilor reprezintă informaţii de interes public. Hotărârea (38/2008) se referea atât la traseul profesional al magistraţilor, cât şi la sancţiunile şi calificativele primite de aceştia de-a lungul timpului. Dacă în privinţa traseului profesional votul a fost unanim, în cazul sancţiunilor şi calificativelor, unu dintre cei 18 membri ai CSM s-a opus. Informaţiile şi modul în care acestea ar fi urmat să fie făcute publice ar fi trebuit să fie gestionate chiar de către depozitarul lor: CSM. Dezbaterile au survenit apariţiilor în presă a mapelor profesionale ale senatoarei liberale Norica Nicolai şi fostului ministru al justiţiei Monica Macovei. Decizia CSM a fost îndelung contestată, încă de la vremea respectivă, de preşedintele onorific al AMR, Viorica Costiniu.

CITIŢI ŞI:

„Este timpul ca magistraţii să dea o probă de patriotism“