Judecătorii din cadrul Tribunalului şi Curţii de Apel Cluj trebuie să primească circa 6 milioane de euro.

Cei circa două sute de magistraţi clujeni aşteaptă ca acordarea salariilor retroactive să treacă de nivelul de promisiune şi măsură stipulată în ordonanţa de urgenţă a guvernului şi să se concretizeze în sume palpabile. „Acordarea restanţ elor la salariile judecătorilor este o chestiune sensibilă, în condiţiile actuale“, a admis judecătorul Valentin Mitea, vicepreşedintele Curţii de Apel Cluj. Această măsură a fost stipulată într-o ordonanţă de urgenţă emisă recent de Guvernul României. Proceduri şi sume cuvenite Fiecare magistrat a solicitat realizarea unei expertize care să stabilească sumele de bani ce trebuie plătite retroactiv. De exemplu, judecătorul Petru Urs, purtător de cuvânt al Tribunalului Cluj, a declarat că el are de încasat 120.000 de lei. Per ansamblu, la Tribunalul Cluj, unde lucrează peste 100 de judecători, sumele de restituit variază între 100.000 şi 110.000 de lei.

Astfel, suma care trebuie achitată depăşeşte zece milioane de lei, adică aproape trei milioane de euro. La aceasta se adaugă restanţele care trebuie achitate judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj şi a tuturor procurorilor din raza acestei instanţe, care sunt în jur de 100, adică tot în jur de trei milioane de euro. 200 de milioane de euro, la nivel de ţară   Ordonanţa de urgenţă a guvernului a fost emisă în timp ce sindicatele cer majorarea salariului minim pe economie. Astfel, fiecare judecător sau procuror trebuie să primească 50 la sută din salariul brut de încadrare, începând cu anul 2000. Suma calculată ajunge la 110.000 de lei pentru fiecare magistrat, aproximativ 28.000 de euro. La nivelul ţării, specialiştii direcţiilor economice din cadrul tribunalelor spun că sumele care trebuie acordate de la buget se ridică la peste 200 de milioane de euro. Această sumă este echivalentă cu jumătate din tranşa pe care guvernul trebuie să o plătească anul acesta pentru construcţia Autostrăzii Transilvania. O practică neomogenă după abrogare

Suma reprezintă un spor de risc şi de solicitare neuropsihiatrică, spor care a fost abrogat în anul 2000. În cursul lunii martie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat în discuţie un recurs în interesul legii promovat de procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, care a solicitat emiterea unui punct de vedere în legătură cu practica unitară în procesele în care magistraţii solicitau restituirea sporului în discuţie. Motivul consta în faptul că unele instanţe acordau acest spor, în timp ce altele respingeau acţiunile magistraţilor. Contrar opiniei declarate a lui Kovesi, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au aprobat acest spor.   În motivarea actului ordonanţei de urgenţă emisă de guvern şi publicată în Monitorul Oficial în data de 20 aprilie 2008 se arată că justiţia reprezintă un factor esenţial de echilibru şi stabilitate socială şi că în acest sens trebuie să existe o singură practică în domeniul stabilirii drepturilor salariale ale personalului din sistem.   Drept urmare, guvernul a decis că plata drepturilor salariale restante se va face eşalonat, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Vasile Mitea, vicepreşedintele Curţii de Apel Cluj: "Acordarea restanţelor la salariile judecătorilor este o chestiune sensibilă, în condiţiile actuale."

ZILE DE PLATĂ

Prima tranşă, până pe 10 octombrie

În urmă cu două săptămâni, miniştrii economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, şi al justiţiei, Cătălin Predoiu, împreună cu preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au semnat un ordin comun care reglementează că sumele de bani trebuie achitate magistraţilor în trei tranşe. Prima tranşă dintre ele, de 40 la sută, trebuie achitată până la data de 10 octombrie, urmând ca şi celelalte două să fie plătite în luna martie.

CONTROVERSE PE TAPET

Procurorul general, în război cu magistraţii

Interzis la sporuri de confidenţialitate pentru magistraţi şi personalul auxiliar de specialitate din instanţe şi Parchete. Aceasta este dorinţa procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, care încearcă obţinerea unei soluţii definitive în acest sens prin promovarea unui recurs în interesul legii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Mişcarea juridică a procurorului general survine în condiţ iile în care, în ultima perioadă, instanţele de fond au judecat mai multe dosare în care judecătorii şi procurorii au chemat în judecată Ministerul Justiţiei şi instanţele unde lucrează, solicitând diverse sporuri, printre care şi cel de confidenţialitate. Mai mult decât atât, majoritatea cauzelor de acest fel au fost şi câştigate de petenţi, stare de fapt ce a făcut conducerea ministerului să solicite fonduri suplimentare de la guvern pentru a putea plăti daunele solicitate.

În sprijinul cererii sale, Codruţa Kovesi invocă chiar deciziile date unora dintre cei cărora le-au fost refuzate sporurile de confidenţialitate. Concret, o parte din argumentaţia conţinută în recursul declarat se sprijină pe hotărârile unor judecă tori care au respins acţiunile reclamanţilor, motivând că magistraţ ii şi personalul auxiliar de specialitate din instanţe şi Parchete nu fac parte din categoriile vizate pentru acordarea unor astfel de sporuri: personalul militar, funcţionarii publici cu statut special din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, personalul CNSAS şi cel al Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării. (Mihai Mincan)