Vicepreşedinta Judecătoriei Sectorului 1, Emilia Mădulărescu, este acuzată că a dat o sentinţă… în biroul său şi nu în sala de judecată, aşa cum e legal. Magistratul a fost reclamat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de o asociaţie de locatari de pe Strada Academiei 39-41 din Bucureşti.

Ea ar fi favorizat o firmă căreia i-ar fi dat ilegal acordul de a înfiinţa o asociaţie de locatari. Două documente arată că judecătoarea a luat, în aceeaşi zi, două decizii contradictorii: una de respingere a înfiinţării asociaţiei şi alta de "acordare de personalitate juridică", fără citarea părţilor implicate în proces.

Două asociaţii de locatari, la aceeaşi adresă

Practic, vicepreşedinta Judecătoriei Sectorului 1, Emilia Mădulărescu, a alunecat în mijlocul unui scandal vechi de câţiva ani. Pe Strada Academiei 39-41, oamenii se războiesc în peste 70 de procese. Cazul lor a fost semnalat de "Evenimentul zilei" în luna ianuarie a anului trecut.

Locatarii erau terorizaţi de două firme, Aspalis Trading Limited şi Aspa, care le-au tăiat utilităţile şi au pus stăpânire pe jumătate din clădire. De atunci conflictul nu s-a soluţionat. Holul blocului a devenit subiect de discuţii aprinse.

De asemenea, motiv de gâlceavă este şi o ţeavă care alimentează cu gaze cele două scări, cea ocupată de firme şi scara vechilor locatari. Şapte familii s-au trezit cu procese de contestare a proprietăţii. S-au schimbat puţin şi "pionii" jocului.

Răzvan Petrovici, controversatul om de afaceri care era reprezentantul legal al firmelor Aspalis Trading Limited şi Aspa, a vândut acţiunile, în luna decembrie a anului trecut, firmei Vita Brevis SRL. Cazul din Strada Academiei este cunoscut de poliţie, Parchet şi CSM. 

Judecătoarea, pârâtă la CSM

Locatarii s-au revoltat după ce, prin "bunăvoinţa" judecătoarei Mădulărescu, din luna august a anului trecut, la aceeaşi adresă figurează două asociaţii: Asociaţia de Proprietari din Strada Academiei nr. 39-41, care este şi cea mai veche asociaţie înfiinţată în Bucureşti, şi o alta nouă, Asociaţia de Proprietari din Strada Academiei nr. 39-41 Scara A.

Reprezentanţii vechii asociaţii de proprietari au cerut CSM să verifice cum a fost de acord judecătoarea cu înfiinţarea noii asociaţii pentru că din dosar lipseau câteva acte foarte importante – acordul locatarilor de înfiinţare a noii asociaţii, "pentru că exista deja o asociaţie de locatari legal constituită (…), şi un alt act prin care se făcea dovada destinaţiei şi descrierea tuturor proprietăţilor (spaţiilor)" – se explică în plângerea de la CSM.

De asemenea, în plângere se precizează că semnătura judecătoarei Mădulărescu se găseşte atât pe un act în care aproba înfiinţarea unei asociaţii de locatari, la cererea firmei Vita Brevis SRL, dar şi pe un altul, în care este de acord cu retragerea cererii de înfiinţare a aceleiaşi asociaţii, tot de către Vita Brevis. Ambele acte au aceeaşi dată.

De asemenea, fiecare act are număr diferit de dosar, deşi obiectul este acelaşi, ceea ce arată că şi avocatul firmei Vita Brevis, pe atunci Ileana Peligrad, nu a mai ţinut cont de codul deontologic, înregistrând la Judecătoria Sectorului 1 două dosare care aveau acelaşi conţinut. Fostul avocat al firmei a refuzat să dea lămuriri despre situaţie, spunând că nu vrea "să mai audă de acea firmă".

"Poate judecătoarea a făcut asociaţia într-un birou …"

Potrivit actorului Niculae Urs, care este şi preşedintele vechii asociaţii de locatari, din Strada Academiei 39-41, în ziua de 18.08.2009, într-o sală de sedinţă a Judecătoriei Sectorului 1, la ora 14.00 s-a judecat mai întâi cererea de retragere a înfiinţării Asociaţiei de locatari scara A.

"Am fost în sala, avocatul lor a cerut să se retragă cererea din dosarul cu numărul 20083/299/2009. Totul a părut foarte simplu şi, când s-a încheiat cazul nostru de discutat, grefiera de şedinţă a încuiat uşa. Ne-am trezit în altă zi, că pe adresa noastră au venit alte acte prin care se arăta că a fost înfiinţată o altă asociaţie printr-un dosar, de al cărui număr noi nu aveam cunoştinţă – dosarul cu numărul 26477/299/2009. Nu am ştiut nimic. Este logic că a fost înfiinţată ilegal, cine ştie cum, poate într-un birou al doamnei judecător" este de părere actorul Urs.


LIPSĂ. Pe lista de şedinţe nu figurează dosarul de înfiinţare a asociaţiei

PĂCĂLEALĂ

"Fraierii s-au bucurat de victorie prea devreme"

Reprezentantul Vita Brevis SRL Cornel Bîlu a declarat că au fost două şedinţe diferite, dar "fraierii" nu au ştiut să citească desfăşurătorul şi "s-au bucurat de victorie prea devreme".

"Într-adevăr, a fost o şedinţă la ora 11.00 şi alta la câteva ore distanţă, cred că la 14.00. Fraierii nu s-au uitat ce şedinţe sunt în sală şi… asta a fost. Totul a fost perfect legal, chiar dacă ei nu au mai fost în sală. De fapt, ăsta a şi fost motivul pentru care avocatul nostru a procedat aşa, pentru că ştia că ei fac scandal şi că nu sunt de acord", a ţinut să specifice Bîlu.

Contrar celor afirmate de Bîlu, o simplă verificare a listei de şedinţe din data de 18.08.2009, pe portalul Ministerului Justiţiei, demonstrează că lipseşte chiar numărul dosarului în care se acordă personalitate juridică Asociaţiei de Proprietari din Strada Academiei nr. 39-41, scara A, şi anume dosarul 26477/299/2009.

MORALITATE

"Principiul disponibilităţii"

Vicepreşedinta Judecătoriei Sectorului 1, Emilia Mădulărescu, a refuzat să ne dea explicaţii, spunând doar că nu crede că au fost două şedinţe în aceeaşi zi. Referitor la cele două decizii luate la aceeaşi dată, a specificat că a aplicat "principiul disponibilităţii" (obligaţia instanţei de a se pronunţa asupra tuturor cererilor).

Potrivit Codului Civil, judecătorii sunt obligaţi să se pronunţe cu privire la toate capetele de cerere, iar soluţionarea cauzei trebuie să rezulte expres din dispozitivul hotărârii. Însă, acelaşi articol spe cifică faptul că "instanţa este datoare să se pronunţe cu privire la toate părţile din proces".

Numele judecătoarei a apărut în presă şi în cazuri cum a fost dosarul "Doctorul moarte". Emilia Mădulărescu a fost acuzată că făcea jocurile unui medic de la spitalul Ministerului de Interne, pe care l-ar fi sprijinit în obţinerea ilegală a caselor pacienţilor acestuia. Deşi a fost reclamată la CSM, acest lucru nu a putut fi probat.