România face demersuri, alături de Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia, pentru înscrierea în patromoniul UNESCO a „practicilor culturale asociate zilei de 1 martie”.
Spaţiul românesc se numără, alături de zona de nord a Balcanilor, printre arealurile în care Mărţişorul a rămas un obicei viu.
Recunoaşterea originalităţii şi a vechimii sale, a perpetuării tradiţiei până în zilele noastre, reprezintă obiectivul principal al iniţiativei comune România - Republica Moldova – Republica Bulgaria – Republica Macedonia privind înscrierea „practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie” pe Lista reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Mondial Imaterial.
„MAE celebrează la 1 Martie tradiţia străveche a Mărţişorului, care marchează simbolic venirea primăverii. Mărţişorul şi ziua de 1 martie reprezintă repere însemnate ale spiritualităţii româneşti, oferind, an de an, prilejul de a marca şi sărbători o tradiţie străveche, foarte îndrăgită”, se arată într-un comunicat al MAE remis Evz.
Foarte apropiată sufletului românilor, tradiția Mărțișorului este specifică spaţiului cultural sud-est european. Obiceiul făuririi şi oferirii Mărţişorului este legat de începerea noului an, care, atât la geto-daci, cât și la romani, se celebra primăvara, odată cu renașterea naturii după anotimpul de iarnă.
Mărţişorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreună cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.
Tradiția consacră nu numai însemnătatea medalionului, ci şi pe aceea a șnurului împletit din ață albă şi roşie, simbolizând puritatea, respectiv căldura, soarele care determină renașterea naturii, specifică primăverii, precizează sursa citată.
În perioada contemporană, acest artefact cunoaşte o varietate creatoare a formelor sale de realizare, consacrând continuitatea remarcabilă a acestei tradiţii de întâmpinare a primăverii.
Azi, cu această ocazie, misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate, cu sprijinul asociaţiilor de români, organizează manifestări variate, care contribuie la mai buna cunoaştere şi perpetuare în rândurile tinerelor generaţii a tradiţiilor româneşti.