Kremlinul recurge din nou la ameninţarea cu războiul. Colegiul Ministerului de Externe al Rusiei consideră că riscurile în domeniul militar în regiunea Mării Negre sunt în creştere. De asemenea, un dimplomat rus afirmă, la ONU, că Moscova se pregăteşte pentru eventualitatea unui război.
Şedinţa Colegiului MAE de la Moscova de la finalul săptămânii trecute a fost prezidată de şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov şi a fost consacrată problemelor de dezvoltare multilaterală în regiunea Mării Negre. „Colegiul semnalează o deteriorare gravă a situaţiei din regiunea Mării Negre în ultimii ani, creşterea riscurilor în sfera militară, inclusiv în legătură cu acţiunile Statelor Unite şi ale aliaţilor lor din cadrul NATO, fragmentarea regiunii şi persistenţa unor tendinţe negative în relaţiile dintre ţaările riverane”, se menţionează într-un comunicat postat pe site-ul MAE rus.
Potrivit textului, „a fost subliniată importanţa menţinerii stabilităţii şi securităţii în regiunea Mării Negre exclusiv de către statele riverane, inclusiv pe calea aprofundării încrederii şi angajarea formatelor existente de interacţiune în sfera militaro-politică”, transmite Agerpres. Colegiul a atras atenţia şi asupra oportunităţii intensificării cooperării comune dintre Rusia şi ţările de la Marea Neagră, în special cu Turcia, şi pe alte platforme şi cooperarea cu alţi parteneri, inclusiv cu UE, în măsura în care aceasta va corespunde intereselor Federaţiei Ruse, conform RIA Novosti.
„Da, Rusia se pregăteşte pentru război!”
„Aici, la o reuniune recentă, Statele Unite au declarat că Rusia se pregăteşte pentru război. Da, Rusia se pregăteşte pentru război, eu confirm asta. Da, ne pregătim să ne apărăm patria, integritatea noastră teritorială, principiile noastre, oamenii noştri. Ne pregătim pentru un astfel de război”, a declarat şeful adjunct al Departamentului pentru neproliferare şi controlul armamentelor din cadrul Ministerului de Externe rus, Andrei Belousov. Declaraţia a fost făcută în noaptea de vineri spre sâmbătă, după ce o comisie a Adunării Generale a Naţiunilor Unite a respins cererea Federaţiei Ruse de a introduce pe ordinea de zi un proiect de rezoluţie referitor la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), a relatat agenţia de presă oficială rusă RIA Novosti.
„Totuşi, avem diferenţe majore faţă de Statele Unite ale Americii (...). Şi în termeni lingvistici, această diferenţă constă doar într-un singur cuvânt, fie în rusă, fie în engleză: Federaţia Rusă se pregăteşte pentru eventualitatea unui război, dar SUA pregătesc un război”, a subliniat Andrei Belousov. „Altfel, de ce SUA s-ar retrage din tratat, şi-ar creşte arsenalul nuclear, ar adopta o nouă doctrină nucleară care reduce pragul utilizării armelor nucleare? Aceasta este o întrebare pentru noi toţi”, a adăugat diplomatul rus.
SONDAJ: 59% dintre români cred că scutul de la Deveselu este bun pentru România
Mai mult de jumătate dintre români (59%) consideră că scutul anti-rachetă de la Deveselu este bun pentru România, în timp ce 20% cred că este un lucru rău. Rezultatele au reieşit dintr-un sondaj, la nivel naţional, făcut de Grupul de Studii Socio Comportamentale Avangarde. În cadrul aceluiaşi sondaj, 33% dintre cei chestionaţi au indicat că din punct de vedere al prezenţei militare în România, NATO ar trebui să mărească numărul de soldați, 53% au spus că ar trebui să rămână la fel ca acum, iar 14% consideră că Alianța ar trebui să micşoreze numărul trupelor. La întrebarea „Credeţi că, în continuare, SUA ar trebui să rămână principalul partener strategic al României?”, 74% dintre respondenţi au spus „Da”, iar 26% au spus „Nu”.
Samarkand, noi sisteme de război electronic la graniţa NATO
Echipamente de luptă electronică ''Samarkand'' au fost instalate în regiunea Kaliningrad, în Belarus, în regiunile Moscovei şi Nijni Novgorod, în ţinuturile Krasnodar şi Primorie, precum şi în Regiunea autonomă evreiască şi în Arhanghelsk.
Conform Interfax, au fost instalate 13 sisteme moderne de război electronic - Samarkand-U, Samarkand SU-PRD-K2 şi Samarkand PUPRD-D, transmite Moldpres, cu referire la agenţii de presă internaţională şi din Rusia. Anul trecut, sisteme de război electronic de nouă generaţie "Svet" şi "Samarkand" au intrat în dotarea Flotei ruse a Nordului.
Referindu-se la imagini din satelit, canalul de televiziune american CNN informase anterior că, în enclava Kaliningrad - situată între Polonia şi Lituania, ţări membre UE şi NATO - au fost modernizate şi construite noi buncăre pentru depozitarea de arme nucleare.
Vzgliad, o publicaţie online apropiată Kremlinului, aminteşte în acest context o recentă apreciere a siteului american National Interest, potrivit cărui "înarmarea până în dinţi a enclavei Kaliningrad" ar fi cel mai rău coşmar al NATO. Armata rusă nu a dezvăluit niciodată în mod oficial domeniul de aplicare al acestor complexe şi caracteristicile sale, notează publicaţia rusă.
Retragerea SUA din INF şi reacţia Moscovei
Preşedintele american Donald Trump şi-a anunţat la 20 octombrie intenţia de a retrage Statele Unite din Tratatul INF, încheiat între SUA şi URSS în 1987, care interzice rachetele nucleare cu raze de acţiune între 500 şi 5.000 de kilometri. Ulterior, el a adăugat că Washingtonul intenţionează să-şi dezvolte arsenalul nuclear până când „celorlalţi nu le va veni mintea la cap”, explicând că acest mesaj este adresat în primul rând Rusiei şi Chinei, aminteşte agenţia de presă rusă. Dacă SUA se vor retrage din Tratatul INF, Rusia va fi obligată să răspundă în mod simetric, a avertizat preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit RIA Novosti. Comisia Adunării Generale a ONU a respins cu 55 de voturi împotrivă, 31 pentru şi 54 de abţineri cererea Rusiei de a include pe ordinea de zi proiectul unei rezoluţii ruse cu privire la Tratatul INF. Printre ţările care au votat împotrivă se numără SUA, Marea Britanie, Canada, Argentina, Grecia, Franţa, Ucraina.