Scutul antirachetă va întări securitatea individuală şi colectivă a României şi, în timp, va fi circumscris sistemului de apărare antirachetă al NATO, a explicat, azi, secretarul de stat în MAE, Bogdan Aurescu. Baza aeriană de la Deveselu (judeţul Olt) va deveni, în timp, bază NATO în România.
Proliferarea rachetelor balistice reprezintă o ameninţare gravă şi în creştere pe plan mondial, iar acesta este un instrument eficinet de contracarare a acestei ameninţări. Din punct de vedere tehnic, interceptorii nu sunt proiectaţi pentru a deveni ofensivi, ei oferă doar o componentă strict defensivă, a explicat diplomatul român.
Amenajarea bazei militare de la Deveselu va costa în jur de 400 de milioane de dolari, întreţinerea anuală va costa 40 de milioane de dolari, iar un interceptor costă în jur de 10 milioane de dolari, toate aceste cheltuieli urmând a fi suportate de partea americană.
FOTO: VLAD STANESCU/EVZ
Interceptorii nu sunt periculoşi pentru sănătatea populaţiei, distrugerea rachetelor balistice se face prin forţa cinetică de impact. Spaţiul aerian ar României va fi restricţionat, în funcţie de necesităţile aeriene ale sistemului, a precizat Aurescu.
Asigurarea "fermă" a securităţii
În conformitate cu articolul 3, paragraful 4 din Acord, Statele Unite sunt angajate "în mod ferm" pentru a asigura securitatea României împotriva unui potenţial atac, această prevedere făcându-se în mod mai explicit decât în cazul acordurilor cu Polonia şi Cehia şi constituind una dintre cele mai importante prevederi politice şi militare ale acestui document.
România rămâne proprietara bazei militare, toate clădirile, construcţiiile, modernizările făcute de americani rămân proprietatea statului român, în baza militară urmând să se aplice integral legislaţia românească, nefiind aduse în niciun fel prejudicii suveranităţii ţării noastre. În mod normal, în bază vor staţiona în jur de 150 de persoane, dar capacitatea maximă este de 500 de oameni, în caz de alertă fiind posibilă creşterea numărul personalului necesar.
Baza va fi condusă de un comandant român, este sub jurisdicţie românească, dar va coopera cu americanii, dacă se încalcă vreo lege românească. Comandantul român va stabili măsurile de securitate şi condiţiile de acces în bază. În anexa acordului se află, ca o noutate, o hartă care prezintă limitele bazei militare şi ale facilităţilor.
Sunt prevăzute şi componentele sistemului de apărare: sisteme de lansare (trei silozuri a câte opt interceptoare), sisteme de comandă şi control, sistem radar pentru controlul tirului rachetelor (radarul principal va fi amplasat în Turcia) şi sisteme de comunicaţii.
Notificări în scris a modificărilor
Statele Unite au obligaţia de a notifica, în scris, partea română, la început şi apoi la fiecare şase luni, în privinţa numărului oamenilor aflaţi în bază, a elementelor tehnice de acolo şi a angajaţilor şi familiilor contractorilor care locuiesc sau muncesc în interiorul facilităţii respective.
Operaţiunea antirachetă este de scurtă durată - între 9 şi 19 minute, aşa că regulile de angajare, de folosire a sistemului trebuie foarte exact precizate şi respectate, a spus Aurescu. Toate aceste reglementări urmează a fi discutate şi aprobate în cadrul NATO.
În plus, SUA oferă României un o staţie securizată corespunzător, prin care se vor primi informaţii de securitate din întreaga zonă a NATO - date de ultimă oră, în timp real, despre originea unor eventuale rachete, anticiparea impactului acestora şi nivelul de angajare a sistemului din România. Un prim lot de ofiţeri români va putea să se instruiască, începând de anul viitor, în domeniul apărării antirachetă în cadrul NATO, a mai spus oficialul român.
Taxe şi cheltuieli
România va fi responsabilă de asigurarea fondurilor necesare pentru clădirile sale, în calitate de proprietar, şi pentru serviciile pe care le foloseşte exclusiv sau majoritar în bază, ca şi de plata taxelor locale pe clădiri şi terenuri. Pentru construcţiile sau mnodernizările făcute în comun, costurile vor fi suportate în comun de români şi americani, la fel ca în cazul bazelor militare folosite pentru pregătire, de americani, din 2005 încoace.
Estimând raportul costuri-beneficii, Aurescu a mai spus că toate cheltuielile pe care le vor face românii sunt pe deplin compensate de gradul de securitate de care va beneficia ţara noastră.
Acordul este încheiat pe termen nelimitat, ceea ce înseamnă că SUA şi România văd această cooperare pe termen lung, iar textul Tratatului a fost redactat atât în limba română, cât şi în engleză, având aceeaşi valoare juridică. Orice fel de modificare a interceptorilor sau sistemelor din baza militară trebuie anunţată părţii române, aceasta fiind o garanţie suplimentară din partea SUA că scutul va fi folosit doar în scop defensiv.
Riscuri şi obligaţii
"Acest sistem, în sine, asigură o securitate sporită pentru România, dar sigur că avem şi obligaţii, există şi riscuri, poţi fi şi ţintă atunci când îţi asumi responsabilitatăţi suplimentare. Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic specifică însă că orice stat membru dacă este atacat, celelalte ţări trebuie să intervină, asta a fost o obligaţia a noastră şi înainte de acest acord. Vulnerabilitatea este în creştere la adresa spaţiului sud-est european, şi acest sistem de apărare are în vedere faptul că actori statali şi non-statali pot utiliza astfel de rachete", a mai spus Bogdan Aurescu.
Secretarul de stat în MAE a mulţumit, la final, membrilor echipei de negociere, pe care a condus-o, formată din experţi din MApN, Ministerul Justiţiei, SRI, SIE, Ministerul de Interne, Administraţia Prezidenţială şi MAE.
Documentul este dat publicităţii în urma unei înţelegeri la care s-a ajuns cu SUA, a precizat şeful diplomaţiei române, Teodor Baconschi.
Citiţi AICI textul integral al acordului dintre SUA şi România
CITIŢI ŞI:
- Acasă la primarul cu scut de la Obama şi Băsescu. Cei trei B care au speriat estul
- Sătenii din Deveselu aşteaptă americanii învăţând engleza
- "Alo, aici Deveselu Air Force One!"
- Americanii ne-au luat oficial sub scutul antirachetă
Vezi şi: Exclusiv EVZ: În mijlocul puşcaşilor marini de la Kogălniceanu