Guvernul spaniol va lua măsuri de urgență pentru a opri secesiunea, după ce liderul regional a avertizat că parlamentarii vor vota pentru independență
Anunțul guvernului de la Madrid a venit aproape imediat după ce Carles Puigdemont a avertizat liderii naționali, într-o scrisoare, că separatiștii sunt pregătiți să anunțe independența, dacă executivul național impune măsuri de urgență în regiune.
Escaladarea tensiunilor
Pus în fața unui al doilea termen limită, ieri, pentru a declara intențiile Cataloniei în conflictul cu autoritățile centrale, Puigdemont a trimis o scrisoare sfidătoare premierului Mariano Rajoy, în care îl acuză de escaladarea conflictului, pentru că refuză să se întâlnească și să negocieze „în ciuda tuturor eforturilor noastre și a dorinței noastre de a dialoga”. În replică, Rajoy a anunțat că a convocat guvernul într-o ședință de urgență, sâmbătă, „pentru a apăra interesul general al spaniolilor, între care se numără și cetățenii din Catalonia”.
Íñigo Méndez de Vigo, purtător de cuvânt al gu vernului spa niol, a anunțat, într-o conferință de presă, că Madridul este gata să folosească „toate mijloacele posibile de care dispune, pentru a restaura legalitarea și ordinea constituțională cât mai curând posibil”.
Așadar va fi invocat Articolul 155, un instrument extins și puternic din Constituția Spaniei, care nu a mai folosit niciodată până acum, dar care permite preluarea controlului asupra Cataloniei.
Fără autonomie
Practic, Articolul 155 va permite guvernului de la Madrid să-l suspende din funcție pe Puigdemont și pe alți parlamentari și să preia conducerea asupra administrației, poliției, fiscului din regiune. De asemenea, ar putea fi convocate alegeri anticipate.
Mai exact, Articolul 155 prevede: „Dacă o comunitate care se autoguvernează nu își îndeplinește obligațiile impuse de Constituție sau alte legi, sau acționează într-un fel care prejudiciază grav interesul general al Spaniei, guvernul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a obliga acea comunitate să-și îndeplinească obligațiile sau pentru a proteja interesul general menționat mai sus”.
Sunt așteptate proteste
Circa 200.000 de oameni s-au adunat, marți, în centrul Barcelonei, conform poliției locale, pentru a cere eliberarea a doi politicieni separatiști, care au fost trimiși la închisoare fără posibilitate de eliberare condiționată până la proces. Ei au fost acuzați că ar fi boicotat acțiunile polițiștilor care încercau să blocheze votul, în referendumul din 1 octombrie. Puigdemont a amintit această măsură în scrisoarea sa, considerând-o o acțiune represivă.
În referendumul din 1 octombrie, 2,3 milioane de catalani s-au prezentat la urne, potrivit guvernului catalan, iar 90% ar fi votat pentru independență.
Nimeni din UE nu susține Catalonia
După 1 octombrie, sute de companii străine au decis să se mute în afara Cataloniei, de teama secesiunii. „Nimeni din UE nu sprijină independența Cataloniei”, a avertizat președintele Parlamentului European, Antonio Tajani. Separatiștii mai duri cer o ruptură unilaterală și abruptă, în timp ce conservatorii și moderații sunt tot mai îngrijorați de consecințele economice ale plecării firmelor importante din regiune și de faptul că o Catalonie independentă nu va mai face parte din UE. În Catalonia, secesioniștii au câștigat alegerile, în 2015, cu 48% din voturi. Núria Marín, primarul socialist al orașului L’Hospitalet de Llobregat, al doilea ca mărime din Catalonia, declara, ieri, că politicienii de ambele părți sunt vinovați pentru criza politică.