În lucrarea Considérations sur les principaux événemens de la révolution françoise (Considerații cu privire la principalele evenimente ale Revoluției franceze), ea scrie: „[Bonaparte] m-a intimidat în mod constant din ce în ce mai mult. Am avut sentimentul confuz că nicio emoție a inimii nu l-ar putea atinge”.

A încercat să exercite un anumit rol în viaţa politică a Franței, imediat după revoluţia din 1789, însă a fost prigonită de Directorat şi de Napoleon, fiind exilată din Franţa. S-a retras la moşia de la Coppet, Elveţia.

După declararea Republicii Franceze în 21 septembrie 1792, a început vărsarea de sânge și Madame de Staël a încercat să fugă cu întregul ei anturaj.

Trăsura ei a fost oprită și mulțimea a forțat-o să meargă la primăria din Paris, unde locuia Robespierre.

Acesta a reținut-o și interogat-o, dar în cele din urmă i s-a permis să părăsească orașul cu un nou pașaport.

Rețeaua extinsă de conexiuni a doamnei De Staël, ce includea diplomați străini și oponenți politici ai lui Napoleon, l-a făcut pe acesta să suspecteze o conspirație.

Așa că în octombrie 1803, a forțat-o să plece în exil.

Ea a plecat în Germania, sperând să se întoarcă la Paris cât mai repede posibil.

În decembrie 1804, a mers în Italia unde și-a dezvoltat teoria cu privire la diferența dintre societățile din nord și din sud.

Aceste călătorii au devenit baza pentru cartea ei „Corinne, ou L’Italie” (Corinne, sau Italia), în care a enumerat toate lucrările de artă italiene care au fost jefuite de Napoleon și duse în Franța.

Încă o dată, împăratul a exilat-o.

O vreme, ea a fost constant pe drumuri și a lucrat la una dintre cele mai influente lucrări ale secolului XIX, De l’Allemagne (Despre Germania). Pe baza conversațiilor ei cu Goethe și Schiller, a prezentat Germania ca model de etică și estetică, lăudându-i literatura și filozofia.

Ea a decis să publice cartea în Franța, dar, întrucât a pus sub semnul întrebării și structurile politice franceze, indirect criticându-l pe Napoleon, a fost încă o dată trimisă în surghiun.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric