''Hai keyi'', spun chinezii. ''Bine, dar nu grozav'', spunem noi. Bilanțul vizitei lui Emmanuel Macron și a Ursulei von der Leyen în China mulțumește pe toată lumea, dar nu entuziasmează pe nimeni, scrie ilfattoquotidiano.it.
Beijingul își confirmă lidershipul internațional fără a face însă vreo concesie în privinţa războiului din Ucraina; președintele francez, care a făcut în China o baie de mulțime revine la necazurile sale de-acasă cu noi acorduri comerciale și promisiunile unui viitor apel telefonic între Xi Jinping și Zelenski; iar președintele Comisiei UE menține o aparență de ''autonomie strategică'' în timp ce se aliniază cererilor Washingtonului pentru o mai mare deschidere a pieței chineze.
Să începem cu punctul dureros: războiul. În cele trei zile de întâlniri s-a vorbit mult despre asta, dar mereu pe tonuri ambigue. Fără să numească măcar Rusia, Xi a cerut ''reluarea discuțiilor de pace cât mai curând posibil. . . luând în considerare nevoile legitime de securitate ale diferitelor părți. . . construind în același timp o arhitectură europeană de securitate echilibrată, eficientă și durabilă''. Apoi a cerut ''moderaţie'', ''pentru a evita ca situația să devină de necontrolat''. Aluzie nu numai la bombardamentele rusești, ci și la vânzările de arme occidentale Kievului. Referințele la dreptul internațional ca reper central rămân neschimbate. Cele mai interesante ''noutăţi'' au venit în momentul în care Xi a condamnat, ca de obicei ''utilizarea armelor nucleare'' De data aceasta, însă, şi-a asociat în mod explicit poziţia cu ''siguranța și protecția fabricii Zaporijia'', vizată de Moscova.
Deși şi-a confirmat atitudinea evazivă în ceea ce privește războiul, China a reușit să satisfacă așteptările oaspeților săi dând dovadă de o mai mare ''empatie'' pe partea economică. După trei ani de politică Zero Covid, gigantul asiatic caută investiții străine pentru a-și susține creșterea economică. Iar performanța de la începutul anului - mai mare decât se aștepta - este și mai tentantă pentru cancelariile europene acum, când atractivitatea pieței americane este compromisă de creșterea ratelor dobânzilor și de falimentele bancare.
E greu de rezistat cântecului sirenelor chinezești. Pe lângă semnarea diferitelor acorduri - inclusiv deschiderea unei noi linii de producție pentru Airbus la Tianjin - vizita duo-ului Macron-von der Leyen a coincis cu anunțul reluării dialogului economic, comercial și digital China-UE la nivel înalt. Relațiile cu Republica Populară sunt afectate de ''dezechilibre critice'' – a spus von der Leyen – dar soluția nu constă într-un ''decoupling'' în stil american, ci mai degrabă într-un ''de-risking'', adică într-o excludere a capitalului chinez în sectoare strategice. Este relevant faptul că Macron și Xi au considerat necesar să precizeze în declarația lor comună că firmele chineze interesate de 5G-ul francez vor beneficia de ''un tratament echitabil''. Între timp, Berlinul evaluează dacă să interzică sau nu compania Huawei.
În ciuda amenințărilor la adresa Taipeiului și a ''prieteniei fără limite'' cu Moscova, China știe acum că este extrem de atractivă pentru Occident și că, dacă înainte nu se înghesuia să medieze în război, acum are şi mai puţine motive pentru a face acest lucru. Desigur, pentru Beijing, afacerile cu Europa valorează mai mult decât hidrocarburile rusești ieftine. Însă de ce ar trebui să aleagă dacă le poate avea pe amândouă? Între timp, UE are din ce în ce mai multe dificultăţi în a defini o ''strategie comună pentru China''. Nu numai din cauza primirii speciale rezervate de Xi lui Macron, care a umbrit-o pe von der Leyen. De câțiva ani, pe Vechiul Continent curtarea Beijingului provoacă un efect dezbinător, strategia funcționează bine acolo unde diplomația chineză este susținută de angajamente economice concrete. Nu întâmplător, înainte de Macron, la uşa lui Xi au bătut cancelarul german, Olaf Scholz și președintele spaniol, Pedro Sanchez. În 2020 - conform lui Baker McKenzie - investițiile chineze în Spania au crescut cu 362%, în timp ce în ultimii zece ani Franța și Germania (împreună cu Regatul Unit) au atras în jur de 60% din investițiile străine directe (ISD) din China pe continent. Lucru care nu se poate spune despre Europa Centrală şi de Est, unde, de la lansarea Belt and Road, promisiunile Chinei au generat destul de multe nemulțumiri. Ca să nu mai vorbim de ''neutralitatea pro-rusă'' a Beijingului în Ucraina.
Macron, von der Leyen și cele trei zile de întâlniri cu Xi Jinping în China
Bruxelles-ul încearcă să țină cât mai compacte piesele puzzle-ului. Gestionarea relațiilor bilaterale prin diplomație ''va fi un factor determinant pentru prosperitatea noastră economică'', a explicat von der Leyen, care a amintit că viitorul Chinei și al UE este plin de provocări comune: ''schimbările climatice, amenințările nucleare, sănătatea globală, și stabilitatea financiară globală''. Acum, toți ochii sunt ațintiți asupra lui Josep Borrell, care este așteptat la Beijing joia viitoare. După cel de-al XXIII-lea summit China-UE, din aprilie 2022 șeful diplomației europene definise relaţia cu Beijingul ''un dialog pentru surzi''. Să sperăm că acum, după un an de la începutul războiului, chinezii nu se vor preface că sunt şi orbi. (Rador)