Cifra pe care Barack Obama a furnizat-o opiniei publice internaționale cu ocazia discursului ținut în fața Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite – cca 15000 de jihadiști străini originari din 80 de țări – este cu adevărat înspăimântătoare. Informațiile publice vehiculate înaintea acestui discurs erau altele, cu mult mai puțin grave. Cei mai numeroși combatanți ISIS veniți din Occident erau cei a căror țară de origine este Franța, cifra vehiculată de către Guvernul francez fiind de cca 800, în vreme ce alte surse vorbeau despre un număr de 2000 de militanți.
În cazul Marii Britanii, guvernul vorbește despre 400 de luptători, în timp ce un parlamentar laburist a menționat cifra de 1500 de combatanți. Pentru alte țări, cifrele vehiculate sunt următoarele: cca 250 de combatanți sunt din Belgia, 100 din Danemarca, 120 din Olanda, 55 din Norvegia, 270 din Germania, 250 din Austria, 70 din Statele Unite s. a. m. d. Pentru cei ce provin din lumea arabă sau alte state islamice, cifrele sunt însă mult mai mari: 3000 de tunisieni, 2500 de cetățeni ai Arabiei Saudite, 1089 de iordanieni, 1500 de marocani, 890 de libanezi, 358 de egipteni, 114 palestinieni etc.
Desigur, toate aceste informații sunt aproximative și ele au fost corectate prin discursul celui care este, sau ar trebui să fie, unul dintre cei mai informați oameni din lume – președintele Obama. Susținerea de care Statul Islamic se bucură în afara Levantului și a Mesopotamiei este foarte mare, cu atât mai mult cu cât așa-zisul Nou Califat reprezintă fără nici un fel de îndoială cea mai violentă și inumană formulă a terorismului modern.
Aici apar un număr de probleme, cum ar fi cele legate de familiile de origine ale jihadiștilor occidentali. Prima întrebare este câți dintre aceștia s-au format în familii în care tradițiile și comportamentele culturale ale Orientului islamic au fost în mod constant conservate și câți dintre aceștia aparțin unor familii nemusulmane. Trecerea acestora din urmă la islamism a putut reprezenta opțiunea religioasă liberă a respectivilor indivizi, ba uneori chiar mai mult - o autentică decizie ideologică.
Sociologi, psihologi și psihiatri, istorici, antropologi și politologi au un abundent material de cercetare în acest amalgam insuficient cunoscut care este Statul Islamic. Accesul la informațiile din zona Irakului și a Siriei controlată de jihadiști este astăzi extrem de limitat. Puține sunt legăturile pe care această zonă le mai are cu exteriorul. Și cu toate acestea, fără o corectă înțelegere a mecanismelor sociale și comportamentale care stau în spatele ISIS, limitarea și anihilarea acestui fenomen extrem de periculos este imposibilă. Mediul cultural, atât al localnicilor implicați, cât și cel al străinilor trebuie repede și bine înțeles. Nu este suficientă eliminarea pericolului imediat, este absolut obligatorie limitarea extinderii acestui fenomen, ca și supraviețuirea sa în viitor. Fenomenul trebuie repede analizat și înțeles pentru că altminteri el poate să se transforme, devenind tot mai greu de stăvilit.