Casa Memorială Anton Pann din Bucureşti a fost inaugurată şi este deschisă publicului
Casa reprezintă povestea vieții unui scriitor spusă într-un mod inedit, o incursiune în lumea literară și politică a vremii lui. Acolo veţi vedea cele mai frumoase ilustrații de carte realizate de artiști români faimoși, instalații interactive și animații, douăzeci și trei de instrumente muzicale reprezentative pentru prima jumătate a secolului al XIX-lea, o arhivă de sunete, partituri, piese vocale și instrumentale, laice și religioase compuse de Anton Pann.
Casa, prima și singura în care Anton Pann a locuit fără chirie, a fost cumpărată – împreună cu locul – la 20 februarie 1848. Aflată la mică distanță de Biserica Sfântul Stelian-Lucaci, în a cărei strană dreaptă a cântat Anton Pann, locuința are o curte largă, în care proprietarul și-a putut muta tipografia. În această casă, Anton Pann a realizat cea de-a doua ediție a capodoperei sale, Povestea vorbii, iar mai apoi, Nezdrăveniile lui Nastratin Hogea, cealaltă creație de vârf semnată de autor, precum și O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu. Intrată în patrimoniul Muzeului Naţional al Literaturii Române în urmă cu mai puțin de un an, Casa Memorială „Anton Pann” şi-a deschis porțile și intră pentru prima oară în circuitul public, aceasta putând fi vizitată gratuit până la sfârșitul anului.
Fiul văduvei Tomaida
Anton Pann, fiul văduvei de cel mai umil statut social Tomaida, a început prin a cânta în strană spre a-și agonisi pâinea zilnică și, apoi, a avut un rol decisiv în „românirea” muzicii bisericești ortodoxe, dând și o lucrare fundamentală despre „bazul” acesteia. Ca orice culegător conștiincios, a adunat, „de la lume” pietricele colorate ale înțelepciunii locale, balcanice și orientale, iar apoi, printr-un meșteșug numai de el știut, le-a topit și le-a însăilat cu totul altfel, dândule o strălucire de perle și punându- ne astfel înaintea ochilor Povestea vorbii, Nezdrăvăniile lui Nastratin Hogea și O șezătoare la țară, adică trei dintre cele mai frumoase cărți ale perioadei de început a literaturii noastre moderne, care- l situează pe autorul lor în compania scriitorilor de prima mână ai epocii: I. Heliade Rădulescu, Gr. Alexandrescu, V. Alecsandri, C. Negruzzi, N. Filimon – cu excepția ultimului, toți provenind din boierimea mică sau mijlocie. A învățat de tânăr meșteșugul culegerii slovelor, apoi și-a cumpărat o tipografie, scoțând de sub teasc zeci de cărți, sacre sau profane, literare sau muzicale: cărți de autor, traduceri, prelucrări și adaptări, în versuri sau în proză, ba chiar având structură dramatizată.
Program de vizitare
Luni – Închis, Marți – Duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00 (1 martie – 31 octombrie), Marți – Duminică, în intervalul orar 9.00 – 17.00 (1 noiembrie – 28/29 februarie).
Recomandările noastre
