Nici în 2010 n-am scăpat de furia naturii. Planeta a fost lovită de cutremure, valuri tsunami, alunecări de teren, tornade şi inundaţii. Însă pericolul a venit, ca o noutate, şi de la un vulcan furios din Islanda. Norul de cenuşă vulcanică a dat peste cap traficul aerian. Iar luna octombrie avea să le aducă ungurilor spaima noroiului roşu.
Anul a început sub semnul seismelor. Chiar pe 12 ianuarie, statul Haiti a fost lovit de un cutremur devastator cu magnitudinea 7 pe scara Richter. Bilanţul a fost tragic: 220.000 de oameni morţi, peste 300.000 răniţi şi mai bine de 1,5 milioane de sinistraţi. Iar pagubele materiale au fost uriaşe. Capitala Port-au-Prince s-a transformat în tone de moloz. În tot acest coşmar, s-au mai întâmplat şi miracole. Noroc a avut şi un român. Emanuel Petruţ de 30 de ani a trăit pe pielea lui cutremurul din Haiti. Angajat al unei companii de telefonie mobilă, el se afla la birou când insula a fost zguduită de seism şi a povestit pentru EVZ coşmarul prin care a trecut. În faţa tragediei din Haiti, comunitatea internaţională a dat dovată de solidaritate şi a sărit în ajutorul localnicilor. Organisme internaţionale şi guverne a zeci de state, printre care şi România, au participat prin donaţii financiare sau materiale la efortul de refacere al statului Haiti. În total, s-au strâns peste 2 miliarde de dolari. Haiti nu şi-a revenit însă nici acum, la aproape un an de la dezastru. Ba chiar, ca o ironie a sorţii, ţara a mai fost lovită şi de holeră. Cutremurul din Chile, cel mai puternic din ultimii 50 de ani
La numai o lună şi jumătate de la catastrofa din Haiti, blestemul a lovit şi Chile. Pe 27 februarie 2010, statul sud-american a fost devastat de un cutremur cu magnitudinea de 8,8, urmat de un tsunami violent. Localităţi întregi au fost devastate. 521 de oameni au murit, iar pagubele materiale au depăşit 30 de miliarde de dolari.
Cutremurul din Chile a fost mult mai puternic decât cel care a lovit Haiti, însă proporţia dezastrului din cele două state este diferită. Iată şi motivele. Chile este o ţară mai bogată şi mult mai bine pregătită, cu reguli stricte de construcţie a clădirilor, o reacţie la urgenţă mult mai bună şi cu o istorie bogată în ceea ce priveşte mişcările seismice. Niciun haitian nu mai trăise experienţa unui cutremur până la cel din 12 ianuarie.
De ce a rezistat mult mai bine Chile? Dezvoltarea economică superioară, standardele ridicate în sectorul construcţiilor şi adâncimea mare la care s-a produs seismul au ferit statul sud-american de un dezastru. Cod roşu pentru aviaţie Norul de cenuşă din Islanda a închis cerul Europei în luna aprilie. "Naufragiaţi" în aeroporturi, milioane de oameni au simţit pe pielea loc ce înseamnă forţa naturii. Aproape ca niciun avion n-a zburat deasupra continentului. Riscul era foarte mare cum din cauza cenuşii vulcanice motoarele aeronavelor se puteau opri.
Dincolo de "moda tragică", cu care poate eram obişnuiţi, tsunami în Asia sau recentul cutremur din Haiti, vulcanul a pus la punct o lume întreagă, îndrăzneau să spună jurnaliştii francezi de la "Le Monde".
Tot ei amintesc şi de "efectul fluture", teorie care se potriveşte mănuşă haosului de pe Bătrânul Continent. Se spune că o simplă bătaie a aripilor unui fluture poate crea un dezastru într-un alt colţ de lume.
Pesemne că aşa au stat lucrurile şi cu vulcanul Eyjafjallajokull, care s-a trezit la viaţă după un somn de 200 de ani şi-a început să erupă, şi nu doar lavă fierbinte. A iscat un val de panică, nervi şi a lăsat în aer companiile aeriene care s-au trezit cu pierderi de milioane de euro în plină criză. Efectele s-au simţit şi în România, şi nu doar în rândul pasagerilor blocaţi pe aeroporturi. Compania Tarom a înregistrat pierderi de aproximativ patru milioane de euro ca urmare a restricţionării traficului aerian din cauza norului de cenuşă vulcanică. Cea mai mare catastrofă ecologică din istoria Ungariei O altă catastrofă s-a produs în octombrie, în Ungaria. Aproape 700.000 de metri cubi de reziduuri industriale s-au deversat de la o fabrică de pe teritoriul ungar. Zece oameni şi-au pierdut viaţa şi 150 au fost răniţi după ce trei localităţi au fost inundate. Noroiul roşu a măturat tot ce i-a ieşit în cale, iar peisajul lăsat în urmă a fost apocaliptic.
Autorităţile de la Budapesta au decretat starea de urgenţă în trei regiuni din vestul ţării, în urma avariei produse la un rezervor al unei fabrici de alumină, care a dus la deversarea unei cantităţi importante de reziduuri chimice industriale.
Accidentul s-a produs în apropierea oraşului Ajkai, situat la circa 160 km de Budapesta, după ce la uzina de alumină a avut loc o explozie, urmată imediat de surparea barajului de protecţie al unui rezervor cu aşa-numitul "noroi roşu". Acesta rezultă din procesul producţiei de aluminiu şi alumină, conţinând o cantitate mare de oxid de fier şi metale grele. Din fericire, pericolul a stat departe de sectorul românesc al Dunării, iar ţara noastră nu a fost afectată.