Dictatorul de la Minsk şi-a asigurat ieri, fără probleme, un nou mandat prezidenţial.
Trei sferturi dintre alegătorii din Belarus care au mers ieri la urne l-au votat pe liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukaşenko, potrivit unui exit-poll dat publicităţii cu câteva ore înainte de încheierea scrutinului prezidenţial. Cifrele, chiar dacă au fost furnizate de un institut proguvernamental, nu fac decât să evidenţieze din nou, sec, realitatea politică din fosta republică sovietică unde "ultimul dictator al Europei", aşa cum l-a denumit fostul preşedinte american George W. Bush pe Lukaşenko, se pregăteşte relaxat pentru al patrulea mandat de cinci ani.
"Nu vă faceţi griji, nu va ieşi nimeni în piaţă", a răspuns calm preşedintele belarus, întrebat de jurnalişti dacă nu se teme de reacţia opoziţiei.
Aparatul de securitate de la Minsk avertizase din timp că va zdrobi imediat orice tentativă de revoltă, însă analiştii cred că guvernul ar putea avea o reacţie mai blândă decât în anii precedenţi în faţa eventualelor mişcări de protest.
Camioane încărcate cu poliţişti dotaţi cu scuturi şi bastoane flancau deja la prânz Piaţa Octombrie din centrul capitalei, în încercarea autorităţilor de a descuraja orice manifestaţie, observa agenţia Reuters.
Opoziţie dezbinată
Nouă contracandidaţi s-au înscris în cursa electorală, printre aceştia Vladimir Nekliaiev, reprezentant al mişcării "Spuneţi adevărul". "Piaţa este singurul mecanism prin care ne putem opune alegerilor fraudate", a declarat acesta sâmbătă, chemându-şi susţinătorii în stradă pentru a protesta faţă de un rezultat mai mult decât previzibil. Opoziţia este însă dezorganizată, şi acest lucru se resimte şi la nivelul electoratului.
"Nu vreau să votez cu Lukaşenko, dar nu ştiu nimic despre ceilalţi candidaţi", a recunoscut Olga, o profesoară din Minsk, la finalul unei campanii în care opoziţia a lipsit cu desă vârşire din peisajul electoral.
Doar 0,25 la sută dintre reprezentanţii opoziţiei sunt prezenţi în comisiile electorale, având, în consecinţă, acces restrâns la numărarea voturilor. Reconcilierea cu Rusia, săptămâna trecută, sub forma unui acord energetic, a spulberat orice speranţă a opoziţiei că Moscova s-ar putea, cel puţin, abţine de la o expresie de susţinere a dictatorului aflat la putere din 1994.
Cât priveşte UE, care se învecinează cu fosta republică sovietică, blocul comunitar aşteaptă raportul celor 400 de observatori OSCE mobilizaţi în Belarus şi agită timid spectrul unui ajutor financiar dacă alegerile au măcar o umbră de corectitudine. "Candidaţii opoziţiei nu sunt pur şi simplu pregătiţi pentru alegeri şi simt, a priori, că vor pierde, şi din acest motiv fac astfel de declaraţii. Nu putem sub nicio formă vorbi despre fraudarea scrutinului." ALEKSANDR LUKAŞENKO, preşedintele Belarus
DIN 2004
Mandate prezidenţiale fără limită la Minsk
Printr-un referendum organizat în 2004, Constituţia belarusă a fost amendată şi, astfel, limita de două mandate impuse şefului statului a fost înlăturată, Lukaşenko asigurându-se că poate fi "reales" la fiecare cinci ani. Niciunul din scrutinele prezidenţiale organizate până în prezent în fosta republică sovietică nu a fost recunoscut de Occident.
Lukaşenko, fost şef de colhoz, conduce cu mână de fier, aruncând după gratii orice oponent politic şi înăbuşind orice încercare a presei de a ieşi din şablonul impus de regimul său.
Deşi în cursul ultimului mandat relaţiile cu Moscova au atins un nivel critic, Rusia nu este dispusă să renunţe la sprijinul acordat dictatorului de teamă că, în caz contrar, fosta republică sovietică riscă să intre sub influenţa Occidentului. Preţul preferenţial la gaze naturale oferit Belarusului este una din pârghiile Moscovei de a-şi ţine aproape vecinul de la vest. Fondurile consistente care au venit de-a lungul anilor de la ruşi au fost folosite de Lukaşenko pentru a menţine ajutoarele sociale generoase şi a susţine economia de tip sovietic.