România se reîntoarcerea la regimul comunist. Cel mai important cotidian, La Stampa, sesizează tendinţa de a adopta manuale unice, statale, pentru orice materie. De la clasa I-a până la ultima clasă de liceu. Tendinţa autoritară, nouă şi în acelaşi timp veche, fiindcă aduce aminte de vremuri apuse, de regimuri comuniste şi fasciste, renaşte în România. Până şi Iohannis a fost avertizat de către Henrique Mota, preşedintele Federaţiei editorilor europeni, avertizându-l că: acestă chestiune priveşte toţi copiii europeni şi însuşi viitorul Europei.
Primii s-au ''mişcat'' ungurii, în urmă cu trei ani. Guvernul Orban adoptă manuale unice. Cu două efecte. Primul cu caracter de afaceri: casele de editură private specializate în cărţi şcolare sunt constrânse să cedeze ramura ''instruire'' Editurii de Stat. Al doilea efect e cu caracter practic: toţi învăţătorii şi profesorii sunt obligaţi să adopte manualele de stat, chiar dacă unii dintre ei, informal, recomandă elevilor manuale alternative.
O lovitură de stat editorială fără precedent în istoria recentă a Europei, dar care se consumă în deruta generală. Dacă facem excepţie de iniţiativele unor europarlamentari, cu Elly Schlein în frunte, indiferenţa substanţială a instituţiilor europene a lăsat drum deschis la ''bis''. În urmă cu o săptămână, la Bucureşti, s-a aflat că ministrul Educaţiei, social-democratul Liviu Pop, a elaborat un proiect de decret prin care se dă sarcina ''Editurii didactice şi pedagocice'' de a produce manuale-unicat pentru fiecare materie, la toate clasele.
Motivul oficial calcă pe urmele aceluia deja folosit în Ungaria: cărţile vor costa mai puţin şi vor ajunge mai devreme la elevi. Motivaţii bune care ocultează efectul de impunere: unificarea autoritară a tuturor manualelor. Editorii s-au mişcat însă cu mare rapiditate. Henrique Mota, preşedintele Federaţiei editorilor europeni, a scris preşedintelui Republicii, Klaus Werner Johannis, o energică scrisoare de protest în care aminteşte printre altele: ''Personal am experimantat manualele unice în timpul regimului Salazar''. Iar cu două zile în urmă Ricardo Franco Levi, preşedintele Asociaţiei italiene a editorilor, i-a scris la rîndul său preşedintelui român, susţinând că această chestiune priveşte ''toţi copiii europeni şi însuşi viitorul Europei''. Pe 6 septembrie este fixată întâlnirea decisivă dintre şeful guvernului şi editorii români: încă 4 zile pentru ca politica europeană să-şi îndrepte ochii ochii asupra unei probleme prea originală pentru a fi ignorată, titrează La Stampa.