Curtea de Apel (CA) Alba Iulia a admis miercuri contestaţiile declarate de inculpaţii din dosarul Carpatica Asig, printre care omul de afaceri Ilie Carabulea şi fiul acestuia, Oprea Nicolae, şi, procedând la o nouă judecată, a decis restituirea cauzei la DIICOT, deoarece „rechizitoriul este neregulamentar întocmit"

Instanţa de apel din Alba Iulia a admis contestaţiile declarate de inculpaţii Ilie Carabulea, Oprea Nicolae Carabulea, Angela Toncescu, Georgeta Crideanu, Gheorghe Năşărău, Ana Popa, Romticket SA şi S.C. Carpatica ASIG S.A. împotriva încheierii pronunţată la Tribunalul Sibiu de judecătorul de cameră preliminară, prin care care s-a dispus, în iunie, începerea judecăţii cauzei în acest dosar.

Instanţa CA Alba Iulia a desfiinţat respectiva încheiere finală de cameră preliminară şi, în parte, încheierea intermediară pronunţată de judecătorul de cameră preliminară în luna mai şi, procedând la o nouă judecată, în aceste limite, „restituie cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată - Biroul Teritorial Sibiu, deoarece rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. 3 C. pr. pen. şi aceasta atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii".

De asemenea, CA Alba Iulia a constatat nulitatea absolută a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică încuviinţate în cauză, excluzând din materialul probator toate procesele-verbale de consemnare a rezultatelor activităţilor de supraveghere tehnică menţionate.

„În conformitate cu Decizia CCR nr. 22/18.01.2018, dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de probă şi a suporţilor care conţin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică menţionate, precum şi eliminarea referirilor la aceste mijloace de probă şi eliminarea redării conţinutului acestor mijloace de probă din rechizitoriul nr. 56/D/P/2015 din 05.09.2018", au decis magistraţii.

Instanţa a mai dispus anularea percheziţiei informatice realizate asupra unei tablete şi excluderea din materialul probator a unor agende conţinând înscrisuri de mână. CA Alba Iulia a respins ca „nefondată" contestaţia declarată de DIICOT. Decizia, pronunţată miercuri în camera de consiliu, este definitivă.

Pe rolul CA Alba Iulia s-a aflat judecarea contestaţiilor depuse împotriva soluţiei prin care Tribunalul Sibiu a dispus, în iunie, începerea judecăţii cauzei în dosarul Carpatica Asigurări, în care omul de afaceri Ilie Carabulea, fiul său, Oprea Nicolae, şi alte persoane, printre care şi Angela Toncescu, fost preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, sunt acuzaţi de procurori că ar fi cauzat un prejudiciu de aproximativ 70 milioane de lei.

Potrivit informaţiilor postate pe portalul Tribunalului Sibiu, în 24 iunie, magistraţii au constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul din 5 septembrie 2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT- Biroul Teritorial Sibiu, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 56/D/P/2015,

Curtea de Apel (CA) Alba Iulia a admis miercuri contestaţiile declarate de inculpaţii din dosarul Carpatica Asig, printre care omul de afaceri Ilie Carabulea şi fiul acestuia, Oprea Nicolae, şi, procedând la o nouă judecată, a decis restituirea cauzei la DIICOT, deoarece „rechizitoriul este neregulamentar întocmit", potrivit conţinutului încheierii prezenatată de AGERPRES.

Instanţa de apel din Alba Iulia a admis contestaţiile declarate de inculpaţii Ilie Carabulea, Oprea Nicolae Carabulea, Angela Toncescu, Georgeta Crideanu, Gheorghe Năşărău, Ana Popa, Romticket SA şi S.C. Carpatica ASIG S.A. împotriva încheierii pronunţată la Tribunalul Sibiu de judecătorul de cameră preliminară, prin care care s-a dispus, în iunie, începerea judecăţii cauzei în acest dosar.

Instanţa CA Alba Iulia a desfiinţat respectiva încheiere finală de cameră preliminară şi, în parte, încheierea intermediară pronunţată de judecătorul de cameră preliminară în luna mai şi, procedând la o nouă judecată, în aceste limite, „restituie cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată - Biroul Teritorial Sibiu, deoarece rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. 3 C. pr. pen. şi aceasta atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii".

De asemenea, CA Alba Iulia a constatat nulitatea absolută a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică încuviinţate în cauză, excluzând din materialul probator toate procesele-verbale de consemnare a rezultatelor activităţilor de supraveghere tehnică menţionate.

„În conformitate cu Decizia CCR nr. 22/18.01.2018, dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de probă şi a suporţilor care conţin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică menţionate, precum şi eliminarea referirilor la aceste mijloace de probă şi eliminarea redării conţinutului acestor mijloace de probă din rechizitoriul nr. 56/D/P/2015 din 05.09.2018", au decis magistraţii.

Instanţa a mai dispus anularea percheziţiei informatice realizate asupra unei tablete şi excluderea din materialul probator a unor agende conţinând înscrisuri de mână. CA Alba Iulia a respins ca „nefondată" contestaţia declarată de DIICOT. Decizia, pronunţată miercuri în camera de consiliu, este definitivă.

Potrivit informaţiilor postate pe portalul Tribunalului Sibiu, în 24 iunie, magistraţii au constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul din 5 septembrie 2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT- Biroul Teritorial Sibiu, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 56/D/P/2015, „cu excepţia celor excluse" prin încheierea de cameră preliminară din data de 10 mai, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară.

Instanţa a constatat, în 10 mai, nulitatea absolută a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică încuviinţate, respectiv prelungite, excluzând din materialul probator toate procesele-verbale de consemnare a rezultatelor activităţilor de supraveghere tehnică sus-menţionate, informează Agerpres.