Radovan Karadzic, supranumit „Măcelarul din Balcani”, a fost condamnat în 2016 de judecătorii Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPIY) la 40 de ani de închisoare, găsit vinovat de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii în timpul conflictului din Bosnia (1992-1995), potrivit Agerpres.
La Haga, în aprilie, procesul său a intrat într-o nouă fază, cea apelului, desfășurat în faţa Mecanismului pentru tribunalele penale internaţionale (MTPI) al ONU, care a preluat judecarea procesului de la (TPIY).
„Pentru a evita ca o procedură de recuzare (angajată de avocaţii lui Radovan Karadzic) să obstrucţioneze derularea procesului în apel, este în interesul justiţiei ca să mă retrag din acest dosar", a declarat judecătorul Theodor Meron, preşedintele MTPI, într-un document dat publicităţii.
Theodor Meron şi alţi doi judecători au fost recuzaţi la începutul lui septembrie în procesul în apel al fostului lider militar al sârbilor bosniaci Ratko Maldic, condamnat la închisoare pe viaţă de TPIY pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.
Avocaţii lui Radovan Karadzic s-au folosit în apărarea lui de argumente similare cu cele invocate în cazul lui Ratko Mladic, şi anume cei trei judecători ai procesului în apel nu vor fi imparţiali pentru că au luat hotărâri deja în dosare referitoare la aceleaşi fapte. Judecătorul Theodor Meron a dat asigurări însă că „va continua să judece dosarul Karadzic cu imparţialitate".
Radovan Karadzic, 73 de ani, şi Ratko Mladic, 76 de ani, au fost condamnaţi de TPIY pentru rolul lor în războiul care a urmat destrămării Iugoslaviei după prăbuşirea comunismului la începutul anilor 1990. Acest conflict a făcut peste 100.000 de morţi şi 2.2 milioane de deplasaţi.
Amândoi au făcut apel la sentința de condamnare, care recunoaşte în principal participarea lor la genocidul din enclava Srebrenica. Aproape 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani au fost ucişi în 1995, cea mai mare atrocitate comisă în Europa după Al Doilea Război Mondial.