Judecătorul de la Curtea Supremă, Adrian Bordea, și-a anunțat ieri colegii din Consiliul Superior al Magistraturii că va candida pentru funcția de președinte al forului. Anunțul a fost făcut printr-un email trimis doar colegilor din CSM. Mesajul a fost transmis ieri alături de proiectul de management.

Potrivit unor surse din cadrul Consiliului, pentru funcția de vicepreședinte al CSM și-a arătat intenția de candida procurorul DIICOT, George Muscalu, dar care nu a făcut un anunț oficial. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) se reunește pe 6 ianuarie pentru a alege noul președinte și noul vicepreședinte care vor conduce instituția anul viitor. Cine este Adrian Bordea Potrivit unui articol din ziarul ”Evenimentul zilei” din 2006, judecatorul Adrian Bordea de la ICCJ este fiul generalului de securitate Aron Bordea. Surse din SRI au confirmat pentru EVZ că, înainte de 1989, generalul Aron Bordea a fost șeful coloneilor prahoveni Gheorghe Dumitrache, Corneliu Păltânea și Daniel Bucur, cercetati pentru fapte de corupție. Adrian Bordea a făcut parte din completul care i-a eliberat din arest pe sereistii Ovidiu Soare si Gheorghe Dumitrache. După mai mulți ani de procese cei doi ofițeri superiori au fost condamnați definitiv.

• Capii SRI, eliberati de un judecator complice
• CULMEA JUSTITIEI: Magistratul care si-a judecat singur cauza!
• ÎNALTA CURTE: SRI-iștii Soare și Dumitrache, trei ani cu suspendare

 Cine este George Muscalu Procurorul Gheorghe Muscalu - Procurorul-sef al Sectiei de Combatere a Terorismului din cadrul DIICOT, revocat din functie în 2005 de Monica Macovei Evenimentul Zilei a scris că "numele lui Muscalu a aparut în mai multe scandaluri de presă, fiind acuzat de diferiti invidizi ca împreună cu nașul său, colonelul (r) SRI Gheorghe Dumitrache de la Ploiesti, ar fi intervenit în diferite procese de pe rolul instanțelor, mai toate având acelasi obiect: comerțul cu produse petroliere".

• Alegeri pentru CSM. Controversatul Gheorghe Muscalu a fost preferat de colegii procurori

 Implicat in dosarul "Cocaina pentru VIP-uri" Potrivit EVZ, fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, cerea ca Muscalu și adjuncta sa, Grațiana Isac, să fie demiși din fruntea DIICOT pe motiv de ineficiență. Procurorul fusese acuzat ca a divulgat numele unui martor protejat din dosarul Tiriac Jr., din care au dispărut probe importante. Inspectorii CSM au constatat într-un raport "deficiente grave" in derularea anchetei in asa-numitul dosar "Cocaina pentru VIP-uri". Inspectorii CSM au confirmat si disparitia unor probe din acest dosar în care fiul lui Ion Tiriac era acuzat de consum de droguri.

• Muscalu, procurorul atent cu Tiriac jr, risca puscaria

Alegerile vor avea loc luni Pe ordinea de zi a ședinței plenului din 6 ianuarie se află atât alegerea noii conduceri, cât și prezentarea raportului de activitate al instituției pe anul 2013, în mandatul procurorului Oana Schmidt-Hăineală, președinte, și al judecătorului Adrian Bordea, vicepreședinte. În 10 decembrie, plenul Consiliului a luat act de demisia lui Adrian Bordea din funcția de vicepreședinte începând cu 7 ianuarie 2014. Adrian Bordea a demisionat pentru a se putea alege, concomitent, președintele și vicepreședintele Consiliului, la începutul anului viitor. Adrian Bordea a fost ales în această funcție la sfârșitul lunii februarie, în timp ce președintele Consiliului, Oana Schmidt-Hăineală, pe 4 ianuarie, existând astfel o diferență de aproximativ două luni între mandatele celor doi.

• EXCLUSIV EVZ. Președintele CSM, Oana Hăineală, despre scandalul fără precedent din magistratură: "Alegerea mea a deranjat anumiți politicieni" | VIDEO 

Procedura CSM are în componență 19 membri: nouă judecători și cinci procurori aleși de magistrați în adunările generale ale instanțelor și parchetelor și validați de Senat, doi reprezentanți ai societății civile aleși de Senat și trei membri de drept — ministrul Justiției, președintele ÎCCJ și procurorul general al României. Mandatul membrilor aleși este de șase ani, fără posibilitatea reînvestirii. Scandalul de anul trecut Prima săptămână a anului 2013 a adus şi cel dintâi scandal. În 4 ianuarie a avut loc prima şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul urmând să aleagă preşedintele şi vicepreşedintele instituţiei în 2013. Pentru funcţia de preşedinte şi-au depus candidaturile "vicele" de atunci al CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală, şi judecătorul Mircea Aron. În urma intervievării celor doi, membrii CSM au decis, cu majoritate, să o aleagă pe Hăineală la şefia Consiliului. În aceeaşi zi, fosta preşedintă a CSM, Alina Ghica, a candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM, însă membrii Plenului au hotărât să-i respingă candidatura. Imediat după acest moment, Secţia de judecători a CSM a solicitat revocarea hotărârii prin care Hăineală a fost aleasă la conducerea instituţiei, însă aceasta a fost respinsă de 11 dintre cei 18 membri.

• BĂTĂLIA PE JUSTIŢIE. Şantaj în lupta pentru şefia CSM 

Ce spunea Pivniceru Vocile contra "cuplului" Hăineală-Ghica la şefia CSM au reclamat că s-ar urmări doar o rocadă la conducerea Consiliului. În condiţiile în care niciun alt judecător nu şi-a depus candidatura la postul de vicepreşedinte, Cristi Danileţ anunţa că vizează această funcţie. Şedinţa CSM a fost însă suspendată, mai mulţi membri părăsind sala, printre aceştia numărându-se chiar şi ministrul Justiţiei de la acea vreme, Mona Pivniceru. Mai mult, Pivniceru a fost extrem de virulentă cu privire la acest subiect, două zile mai târziu, în 6 ianuarie, ea contestând alegerile de la CSM, într-o emisiune televizată. "Doamna Hăineală este preşedintele CSM în mod regretabil, aş putea adăuga. Dar s-au făcut discuţii în spaţiul public că Secţia de judecători a solicitat revocarea hotărârii prin care ea a fost aleasă şi decizia a fost luată prin respingerea ei. Or această decizie nu a fost luată niciodată, pentru că nu s-a ajuns să se mai voteze", spunea atunci ministrul Justiţiei. Acuzații La mai puţin de 24 de ore de la declaraţiile făcute de Mona Pivniceru, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a transmis CSM o cerere prealabilă de revocare a deciziei prin care Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă preşedinte al CSM. În replică, CSM-ul a arătat că alegerile au respectat normele legale. Procedurile de revocare Alegerile nu au fost însă punctul culminant al acestui scandal. Efectul disensiunilor din CSM a fost că Judecătoria Râmnicu Vâlcea a declanşat procedura de revocare a lui Danileţ din Consiliu, întrucât, susţineau reprezentanţii instanţei, acesta "şi-a exercitat necorespunzător atribuţiile încredinţate ca membru al CSM". Ei argumentau că judecătorul a participat la o procedură netransparentă de alegere a conducerii consiliului. În 8 ianuarie, Pivniceru a avut o nouă ieşire publică la TV, în care a subliniat că CSM nu poate fi condus de un procuror şi că Oana Schmidt Hăineală ar trebui să îşi înainteze demisia. Pe acest fond, CSM a anunţat că în 9 ianuarie urmează să fie organizate noi alegeri, pentru stabilirea vicepreşedintelui. Contestaţiile, însă, nu au încetat. Asociaţia Magistraţilor din România a cerut ca membrii CSM să-şi dea demisia, urmare a "lipsei de transparenţă de la alegeri". Oana Schmidt Hăineală a reacţionat, susţinând că nu vede niciun motiv pentru a-şi înainta demisia. Şi Danileţ spunea că el nu poate fi revocat din calitatea de membru al CSM. "Dacă noi am depinde de voinţa colegilor pe votul exprimat, ar însemna să nu mai fim independenţi", susţinea Danileţ. Front comun cu Hăineală În 10 ianuarie, aproximativ 1.800 de procurori au semnat o declaraţie comună prin care susţineau că alegerea Oanei Schmidt Hăineală în fruntea CSM era în concordanţă cu dispoziţiile legale în vigoare. Ministerul Public menţiona că toţi procurorii din ţară au fost consultaţi şi au semnat o declaraţie comună. Daniel Morar, care atunci asigura interimatul la conducerea Ministerului Public, a avut şi el o reacţie în acest scandal.Morar spunea că disensiunile ar fi fost rezultatul faptului că judecătorilor nu le convenea că CSM era condus, în premieră, de un procuror, şi nu de un judecător. "Scandalul a izbucnit pentru că judecătorii sunt mai mulţi în ţară. Nu s-a întâmplat până acum ca un procuror să fie ales preşedinte CSM. S-a întâmplat anul acesta. Dar nu este motiv pentru a pune sub semnul întrebării statutul procuorilor", declara Morar. Deznodământul a fost doar pe jumătate pe placul contestatarilor. Hăineală a rămas președinte. După aproape două luni, judecătorul Adrian Bordea a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al CSM, cu 16 voturi "pentru" şi o abţinere. CITIȚI ȘI:

• Mona Pivniceru s-a întâlnit cu Crin Antonescu. CE SECRETE A DISCUTAT MINISTRUL JUSTIŢIEI CU LIDERUL PNL?
• SCANDAL ÎN MAGISTRATURĂ. Preşedintele Judecătoriei Râmnicu- Vâlcea, instanţa care a cerut revocarea lui Cristi Danileţ din CSM, este fiul unui primar PNL
• BĂTĂLIA PE JUSTIŢIE. Şantaj în lupta pentru şefia CSM
• CSM şi şeful lui, decredibilizaţi la Antena lui Voiculescu
• LUPTA ACERBĂ PENTRU JUSTIŢIE. INTIMIDARE!? Magistraţii Judecătoriei Vâlcea au cerut revocarea judecătorului Cristi Dănileţ din funcţia de membru CSM