Peste 200 de voluntari din Hunedoara dar şi din alte oraşe din Transilvania s-au mobilizat ieri pentru a curăţa traseul liniei ferate înguste dintre vechiul combinat siderurgic şi furnalul de la Govăjdie.
Acţiunea a fost iniţiată de un grup informal de tineri din oraşul Hunedoara, care de câţiva ani militează pentru reabilitarea "Căii Ferate Miniere Ardelene", cea mai spectaculoasă legătură feroviară industrială din România. Dis-de-dimineaţă, voluntarii s-au adunat în curtea Castelului Corvinilor, monument pe lângă care trece vechea linie ferată, după care s-au împărţit pe trei grupe şi au început să cureţe terasamentul căii ferate în trei porţiuni diferite. "Vrem ca gestul nostru să impulsioneze autorităţile care pot şi trebuie să refacă linia ferată îngustă, un simbol al exploatării fierului în Munţii Poiana Ruscăi şi o mândrie a întregului Ardeal", spune Dan Bera, unul dintre liderii grupului de voluntari hunedoreni.
Suprinşi de frumuseţea locurilor
La acţiune au venit şi câţiva studenţi clujeni, dar şi reprezentanţi ai Asociaţiei "Prietenii Mocăniţei" , cei care încearcă să reactiveze un traseu similar între Agnita şi Sibiu. "Suntem prietenii mocăniţei în general, nu numai ai mocăniţei din Sibiu. Am fi venit şi mai mulţi, dar nu am avut destule maşini", explică Mihai Boltor. După ce au urcat pe traseu şi s-au apucat de treabă, tinerii sibieni au recunoscut că traseul Govăjdie Hunedoara este mult mai frumos. "Constat că se merge mult pe versanţii culmilor muntoase ceea ce oferă privelişti cu totul spectaculoase. Era bine măcar de mai erau şinele, dar văd că nici alea nu mai sunt", exlama unul dintre voluntari în timp ce se apuca de tăiat un alt arbust crescut la marginea terasamentului. Monument cu statut temporar
Linia ferată îngustă a fost amenajată la finele sexolului al XlX-lea şi, iniţial, avea doar patru kilometri, de la mina de fier Retişoara (lângă Ghelari) până la furnalul de la Govăjdie (monument istoric de categoria A). La 1900, traseul a fost prelungit cu încă 12 kilometri până la Uzinele de Fier Hunedoara. O sută de ani mai târziu, compania din Austria care amenajase linia ferată a trimis autorităţilor române şi proprietarului căii ferate, societatea Talc Dolomită Zlaşti, o notificare în care arăta că podurile şi podeţele de pe traseu ies din garanţie şi că ar trebui recondiţionate. "Recondiţionarea" a fost făcută însă prin tăierea lor şi valorificarea la centrele de colectare a fierului vechi. Cu trei ani în urmă un grup de tineri din Hunedoara a lansat o petiţie on-line prin care cerea sprijinul hunedorenilor în demersurile sale de a determina autorităţile "să facă ceva". Până acum, doar Direcţia pentru Cultură Hunedoara a reacţionat făcând demersurile necesare pentru clasarea liniei ca monument istoric industrial, pentru a se împiedica astfel tăierea podurilor mari care mai există pe traseu. Primarul Hunedoarei, Ovidiu Hada, a promis şi el în vara anului trecut că va face demersuri pentru transferul liniei în proprietate publică, astfel încât să fie posibilă apoi o finanţare europeană pentru refacerea liniei şi exploatarea turistică a acesteia. "Cu tot cu material rulant, cu reabilitarea liniei, cu poduri şi podeţe, pentru a avea din nou un trenuleţ care să ia turiştii de la Castel şi să-i ducă la furnalul de la Govăjdie, într-o plimbare de neuitat, ar fi nevoie de maximum 5 milioane de euro", declară Rudolf Hanzelik, un alt lider al grupului de voluntari hunedoreni.
Recomandările noastre
