Liliana Corobca s-a născut pe 10 octombrie 1975 în Săseni, Călăraşi, Republica Moldova. Coordonatoare a unor studii științifice indispensabile spațiului cultural din România și Republica Moldova, Liliana Corobca propune o înțelegere lucidă a realităților de dincoace și de dincolo de Prut. În opinia sa, „Basarabia este un teritoriu problematic și așa va rămâne încă vreo două sute de ani”.
Liliana Corobca vine un proiect despre realităților de peste Prut
Liliana Corobca a vorbit despre proiectul care privește anul 1918 și exilul românesc. Scriitoarea spune că „Am tatonat terenul, am sugerat colegilor, ba chiar i-am întrebat direct dacă nu pot și ei propune, tot în cadrul IICCMER, un proiect asemănător”.
„Am propus atunci un proiect măreț despre anul 1918 și exilul românesc (...). A mai crescut schema, s-a mai rotunjit, câțiva autori au propus și ei teme interesante (îi rugasem să îmbunătățească schema, dacă e cazul). Propuneri nu au fost puține și a trebuit să mai renunț la câteva. Nu m-am gândit atunci la o serie de panorame, dar când prima a fost trimisă la tipar, mi-am dat seama ce proiect nemaipomenit va ieși și ce bine ar fi să avem așa ceva și pentru România. Am tatonat terenul, am sugerat colegilor, ba chiar i-am întrebat direct dacă nu pot și ei propune, tot în cadrul IICCMER, un proiect asemănător etc. Răspunsul lor (îmi amintesc că îl întrebasem pe domnul Alin Mureșan, fost director IICCMER) a fost că este imposibil, că sunt multe tabere și că nu, niciodată... Așadar, prima problemă era a taberelor, a grupurilor”, a explicat Liliana Corobca.
Și în Republica Moldova există mai multe tabere
Liliana Corobca: „Și în R. Moldova există mai multe tabere, de care am reușit să fac abstracție, fiind de mult plecată (habar nu aveam de ele, de fapt), dar nici în România nu m-a interesat să fac parte dintr-un grup anume. În cazul Panoramelor, asta a fost un mare avantaj, mai mult decât atât, m-au interesat specialiștii din toate taberele posibile, din toate generațiile, din toate centrele științifice importante din țară și chiar din afară (adică nu doar din București) etc. Am fost atentă când mi-am exprimat opiniile publice, să nu jignesc vreo susceptibilitate și să nu îndepărtez autorii mai sensibili... Panorama postcomunismului în Republica Moldova era proiectată să apară la sfârșitul anului 2023, în două volume, la Editura Institutului Cultural Român. Dar va vedea lumina tiparului anul acesta, în curând”.
Liliana Corobca, despre numărul mare de specialiști care i s-au alăturat în proiect
Întrebată cu cum a reușit să identifice și să convingă un număr impresionant de cercetători, profesori, specialiști să i se alăture, Liliana Corobca a explicat:
„Jumătate de răspuns se află mai sus, iar cealaltă jumătate ar suna cam așa: m-am gândit că, indiferent de pregătire și de formație, nu există persoană care să fie foarte competentă în toate cele peste 40 de domenii. Deci, mi-am asumat un risc (mai multe chiar) și oricine și l-ar fi asumat. Nu sunt istoric, dar mai mult de jumătate din teme nu țin strict de istorie, ci de politologie, artă, literatură, ecologie, arhitectură, sport etc.”, a mai declarat Liliana Corobca.
Scriitoarea nu s-a dat bătură
Scriitoarea Liliana Corobca a mai spus în interviul pentru Jurnalul.ro. că s-a înarmat cu multă răbdare și optimism, iar refuzurile nu au demoralizat-o.
„Am găsit destul de ușor specialiștii, uneori singură, dar deseori am consultat alți autori, am cerut recomandări, am studiat biografii. Cred că autorii s-au lăsat convinși de proiectul cărții, de claritatea cerințelor și de propria mea biografie (din care reiese, sper, că sunt muncitoare și duc lucrurile la bun sfârșit). M-am înarmat (vorba vine!) cu multă răbdare și optimism, refuzurile nu m-au demoralizat (și eu am refuzat câteva invitații de colaborare), iar textele primite m-au bucurat enorm și nu am ezitat să le spun asta autorilor”, a mai spus scriitoarea Liliana Corobca. Interviul integral cu scriitoarea Liliana Corobca îl puteți citi pe site-ul jurnalul.ro.
Cine este scriitoarea Liliana Corobca
Liliana Corobca este doctor în litere la Universitatea din Bucureşti (2001), cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” (2002-2011). Iar din 2014, la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
A debutat cu romanul Negrissimo (2003, Premiul „Prometheus” pentru debut al revistei România literară. Premiul pentru debut în proză al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova). La editurile Cartea Românească şi Polirom a publicat romanele Un an în Paradis (2005), tradus în italiană şi germană, Kinderland (2013, 2015). Premiul Radio România Cultural, Premiul Crystal la Festivalul Internaţional de la Vilenica), tradus în germană şi slovenă, Imperiul fetelor bătrîne (2015).
Caiet de cenzor (2017), Capătul drumului (2018), Buburuza (2019). A scris studiul Controlul cărţii. Cenzura literaturii în regimul comunist din România (2014, nominalizat la premiile revistei Observator cultural şi la Premiul PEN România) şi monologul în trei acte Cenzura pentru începători/Die Zensur.
Für Anfänger (2014). Antologia Instituţia cenzurii comuniste în România. 1949-1977 (2 vol., 2014) a fost distinsă cu Premiul „Dimitrie Onciul” al Fundaţiei Culturale Magazin Istoric. Coautor la Dicţionarul general al literaturii române (2005-2009), O cronologie a cenzurii în România (2016) etc. A coordonat volumele Panorama comunismului în Moldova sovietică și Panorama comunismului în România (2019, 2020, Polirom). În 2020, a scris romanul Ionesco. Elegii pentru noul rinocer în colecția „Biografii romanțate” a Editurii Polirom. A beneficiat de burse şi rezidenţe de creaţie în Germania, Austria, Polonia, Franţa, România, potrivit formareculturala.ro.