Liderul AUR, în fața primului test adevărat! Pericol mare pentru George Simion. Coincidențe stranii

Liderul AUR, George Simion, ar putea fi cercetat într-un dosar penal legat de incidentele violente care s-au petrecut la Cimitirul Eroilor din Valea Uzului, în vara lui 2019. Judecătorii au dispus reluarea anchetei.

Pe 10 decembrie, Judecătoria Moinești a admis o plângere formulate de un ONG și a dispus redeschidere unui dosar penal ce are ca subiect scandalul de la Valea Uzului, în care a fost implicat și George Simion.

Instanța a admis cererea Asociației pentru Protecția Drepturilor Minoritare „Miko Imre” împotriva soluției de clasare, care a fost dispusă de Parchetul Moinești, cu privire la infracțiunile de distrugere, incitare la ură și discriminare, tulburarea ordinii și linistii publice.

„Desființează ordonanța de clasare dispusă în data de 18.02.2020 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești, în dosarul nr. 1054/P/2019, confirmată prin ordonanța nr. 38/II/2/2020 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești din data de 12.06.2020, sub aspectul dispozițiilor de clasare a cauzei privind săvârșirea infracțiunilor de distrugere, (…), infracțiunilor de incitare la ură și discriminare, (…) și tulburarea ordinii și liniștii publice, (…)”, se arată în minuta judecătorilor.

Drept urmare, dosarul va fi retrimis Parchetușui de pe lângă Judecătoria Moinești în vederea completării urmăririi penale, au mai stabilit judecătorii.

Decizia magistraților care solicit reluarea cercetărilor vine în contextul în care AUR a obținut în jur de 10% la alegerile parlamentare din 6 decembrie, iar George Simion, a anunțat că va iniția procedura de suspendare pentru Klaus Iohannis.

„PSD face gafe enorme, nu taxează deloc derapajele anticonstituţionale ale preşedintelui (...) Dacă nu o să o facă PSD (iniţierea suspendării preşedintelui Iohannis - n.r.), o să o facem noi şi o să mergem în fiecare localitate din ţara asta, pentru că preşedintele actual a devenit, din păcate, actor politic”, a spunea George Simion în urmă cu câteva zile, într-o emisiune televizată.

Replica lui George Simion

George Simion a respins implicarea sa într-un dosar penal, spunând că decizia instanței de la Moinești nu îl afectează în nici un fel. El a precizat că a avut calitatea de victimă într-un alt dosar penal, tot legat de incidentele de la Valea Uzului, însă și acesta a fost clasat.

„ (…) nu am nici o treabă cu acel dosar penal, nu mă implică pe mine, pentru incidentele din iunie de la Ziua Eroilor, la Valea Uzului, nu sunt implicat în niciun fel. Sunt victimă într-un dosar penal la Valea Uzului, din mai, care la fel s-a soldat cu neînceperea urmăririi penale, deci eu am contestat această măsură de neîncepere a urmării penale și acum așteptăm să vedem soluția. Acum la fiecare chestia unde apare George Simion trebuie să stau să dau explicații”, a declarat liderul AUR conform Libertatea.

Ce s-a întâmplat la Valea Uzului

Cimitirul Internaţional Valea Uzului, în care sunt înmormântați peste 1.100 de soldați români, maghiari și germani, care au luptat cele două războaie mondiale este subiect de dispută între români și maghiari de mai multă vreme. Din punct de vedere administrativ, localitatea Valea Uzului se află pe teritoriul comunei Sânmartin din judeţul Harghita, care se află la 33 km distanţă, dar este mai aproape de Dărmăneşti (Bacău), oraș aflat la 25 de km. Drept urmare, cimitirul este revendicat atât de autoritățile din Sânmartin cât și de cele din Dărmănești.

În luna mai a anului 2019, tensiunile dintre cele două părți au escaladat după ce persoane necunoscute au acoperit crucile soldaților români cu saci negri, din plastic. Incidentul a stârnit numeroase reacții de revoltă, în special pe rețelele de socializare, dar și în plan politic. Poliția din Bacău a inițiat o anchetă în acest caz, încercând să-i descopere pe autori.

După numai o lună, pe 6 iunie, de Ziua Eroilor, la Valea Uzului s-au înregistrat alte incidente.

Peste 1000 de maghiari au format, în ziua respectivă un lanț uman în jurul Cimitirului Eroilor din Valea Uzului, afirmând că protestează paşnic faţă de ilegalităţile comise de primarul localităţii Dărmăneşti, în vreme ce reprezentanții mai multor organizații românești și-au exprimat intenția de a sărbători Ziua Eroilor aici.

Cele două tabere au fost ținute la distanță unele de altele, pentru o vreme de numeroasele forte de ordine desfășurate în zonă. La un moment dat, mai mulți români s-au îmbrâncit cu jandarmii, au rupt cordonul acestora și au pătruns în cimitir.

Liderii de partide chemați la DNA

De-a lungul vremii, mai mulți lideri ai unor partide au fost puși sub acuzare în diverse cauze penale, trimiși în judecată sau condamnați în anumite contexte politice.

Astfel, la scurtă vreme după ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2004, liderul PSD de la acea vreme, Adrian Năstase a fost convocat în mai multe rânduri la DNA fiind acuzat în mai multe dosare de corupție. Ales, la începutul lui 2005, la conducerea Camerei Deputaților, Năstase s-a menținut în funcție doar un an, până în martie 2006, când a fost nevoit să demisioneze, în contextul acuzațiilor de corupție, care i-au fost aduse.

Pe vremea când conducea PSD și Guvernul României, în anul 2014, Victor Ponta a fost vizat de două anchete penale. S-a întâmplat chiar în anul în care a candidat din partea PSD la alegerile prezidențiale împotriva actualului președinte Klaus Iohannis.

Ludovic Orban s-a confruntat cu DNA înainte de alegerile locale din 2016, când a fost desemnat să candideze din partea PNL la Primăria Generală. În februarie 2016, PNL l-a desemnat candidat la Primăria Bucureștiului, în locul lui Cristian Bușoi care s-a retras din cursă, însă a fost nevoit să renunțe la candidatură după ce DNA l-a pus sub acuzare, pe motiv că ar fi cerut 50.000 de euro mită, de la afaceristul Tiberiu Urdăreanu. A fost trimis în judecată, însă a fost achitat definitiv în martie 2018 de către ÎCCJ.

Blaga, Dragnea și Barna, ultimii pe listă

Vasile Blaga a pierdut funcția de co-președinte al PNL, la finalul lunii septembrie, 2016, după ce a fost pus sub control judiciar de DNA într-un dosar penal. El a fost trimis în judecată pe 28 noiembrie 2016 de procurorii DNA fiind acuzat de ar fi primit 700.000 de euro ca să influențeze conducerea a două companii naționale să atribuie contracte unei firme deținută de Horațiu Bruno Berdilă. Blaga a fost achitat de aceste acuzații, judecătorii considerând că nu există dovezi suficiente privind vinovăția sa.

Liviu Dragnea, fostul președinte al PSD a fost condamnat și a ajuns la pușcărie, în dosarul privind angajările fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman, pe 27 mai, la o zi după ce PSD a pierdut alegerile europarlamentare din 2019. Judecătorii au amânat pronunțarea în dosarul său în mai multe rânduri, până pe 27 mai 2019.

Un alt lider politic, Dan Barna a avut de-a face cu procurorii DNA în contextul depunerii candidaturii la alegerile prezidențiale din 2019, împotriva președintelui Klaus Iohannis. Direcția Națională Anticorupție s-a autosesizat în urma unor dezvăluiri din presă și a deschis dosar penal in rem pentru o posibilă faptă de fraudare a fondurilor europene. După încheierea alegerilor, când Dan Barna a ieșit pe locul al treilea, după Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă, dosarul s-a închis.